Un val de indignare străbate Europa după ce ambasadorul Chinei în Franța, Lu Shaye, a declarat vineri, 21 aprilie, într-un interviu la postul francez de televiziune LCI, că statele ex-sovietice nu au un „statut efectiv” în dreptul internațional. Renunță China la politica ei tradițional non-agresivă, în favoarea unui revizionism inspirat de Rusia lui Putin?
Ambasadorul chinez a opinat că „nu există niciun acord internaţional care să concretizeze statutul lor de ţară suverană”, a spus Lu.
În plus, el a relativizat suveranitatea ucraineană asupra Crimeei: „Depinde de modul în care percepeţi această problemă. Există o istorie. Crimeea a fost a Rusiei la început. Hruşciov a fost cel care a dat Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice”.
Reacțiile nu au întârziat. Lu a fost convocat pentru clarificări la Ministerul francez de Externe, statele baltice au făcut același lucru cu ambasadorii din capitalele lor, reacții oficiale au apărut imediat în Moldova, Ucraina, dar și în celelalte state membre ale Uniunii, inclusive România.
Bogdan Aurescu, șeful diplomației române, a exprimat „condamnarea fermă a declarațiilor ambasadorului chinez la Paris, care pun sub semnul întrebării suveranitatea statelor care și-au câștigat sau și-au recâștigat independența după disoluția Uniunii Sovietice. Asemenea declarații sunt inacceptabile și contravin Cartei ONU.”
Începând de luni, Beijingul părea că încearcă să gestioneze și să repare răul făcut de reprezentantul său la Paris, declarând că „respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor și susține scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite” și amintind că „după prăbușirea Uniunii Sovietice, China a fost una dintre primele țări care a stabilit relații diplomatice cu țările în cauză”.
Dar cât de credibile (mai) sunt aceste asigurări?
Este adevărat, Lu face parte din categoria așa-numiți „lupi războinici”, adepți ai unei linii dure, și convocarea sa la Ministerul francez de Externe nu este deloc o noutate. În 2021, de exemplu, i s-au cerut explicații după ce a afirmat că Franța și-a abandonat vârstnicii în centrele de îngrijire pe timpul pandemiei de Covid-19.
Însă întrebarea esențială este dacă declarațiile ambasadorului său în capitala Franței indică o schimbare mai amplă de abordare a Beijingului și o îndepărtare de linia de până acum, de non-ingerință în afacerile interne ale altor state și abordare pașnică a relațiilor internaționale.
Declarațiile lui Lu sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât acestea pun sub semnul întrebării intențiile Beijingului de a deveni un mediator neutru în războiul lui Putin împotriva Ucrainei.
În acest moment, Kievul are toate motivele să pună sub semnul întrebării bunele intenții ale Chinei. Europenii i-au cerut insistent lui Xi Jinping să-și folosească influența pe lângă Vladimir Putin spre a-l convinge să oprească războiul. Acum, declarațiile ambasadorului par menite mai degrabă să-i divizeze pe europeni decât să contribuie la găsirea unei soluții de pace.
Declarațiile ambasadorului Lu sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât, după invadarea Ucrainei de către Rusia, China a crescut la rândul ei presiunile asupra Taiwanului, insula care se încăpățânează să-și mențină sistemul democratic.
Beijingul neagă dreptul Taiwanului la suveranitate, în timp ce oferă Rusiei sprijin moral, prin refuzul de a condamna în mod explicit invadarea Ucrainei. Armata chineză a desfășurat exerciții ce ar sugera o pregătire pentru izolarea completă a insulei, iar liderii de la Taipei se așteaptă la un atac la orizontul anului 2027, când se estimează că armata chineză va fi complet pregătită.
În schimb, relatări de pe frontul ucrainean indică faptul că tot mai multe componentee chinezești sunt găsite în echipamentele militare capturate de la ruși.
La începutul lunii aprilie, președintele francez Emmanuel Macron a vizitat Beijingul, unde s-a exprimat pentru o poziție nuanțată a europenilor în raport cu Taiwanul – nici de partea SUA, protectorul insulei, nici de partea Chinei. Declarațiile președintelui Macron au fost intens criticate într-o Europă aflată în plin efort de recalibrare a relațiilor cu China.
Ministra de externe a Germaniei, Annalena Baerbock, care la rândul ei a vizitat recent Beijingul, s-a declarat șocată de unele aspect ale discuțiilor, mai ales de respingerea oricărei ingerințe externe din partea Chinei în chestiunea atacării Taiwanului.
Declarațiile ambasadorului chinez la Paris indică o orientare tot mai puternică a Chinei către agresivitate și revizionism. O tendință îngrijorătoare, pe care precizările Beijingului nu reușesc să o ascundă.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
