Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție trag un semnal de alarmă și arată că România riscă să plătească 2,3 miliarde de euro dacă nu respectă hotărârile CJUE.
Reacția vine după ce judecătorii și procurorii au analizat scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României în data de 18 octombrie 2021, prin care se solicită clarificări legate de nerespectarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 18 mai 2021 care a stabilit că România trebuie să ia măsurile adecvate pentru a îndeplini obiectivele de referință fixate în MCV, „poate justifica o sancțiune imensă, apreciată la nivelul a cel puțin 1% din produsul intern brut al statului membru care refuză să pună în aplicare hotarări ale CJUE în privința statului de drept”.
SIIJ și Inspecția Judiciară, instituțiile problemă
CJUE a decis că reglementările care guvernează organizarea justiției în România, cum sunt cele referitoare la numirea interimară în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare și la înființarea în cadrul Ministerului Public a unei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție, intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928, astfel încât acestea trebuie să respecte cerințele care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept.
Semnatarii mai arată că „ asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor români au arătat constant în ultima perioadă că nerespectarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice. Sancțiunile sunt calculate ținând seama de importanța normelor încălcate și de impactul încălcării asupra intereselor generale și private, perioada în care nu a fost aplicat dreptul UE, capacitatea statului membru de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv). Suma este propusă de Comisia Europeană și poate fi modificată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa. În cazul Poloniei, existau indicii serioase că suma în cauză ar putea ajunge, anual, spre cel puțin 1% din produsul intern brut al Poloniei, respectiv 5,2 miliarde euro”.
Posibile sancțiuni de 1% din PIB
Magistrații mai susțin faptul că o situație similară există și în România. O nesocotire a principiilor elementare ale statului de drept, așa cum au fost interpretate de CJUE, de către unul dintre statele membre, poate justifica o sancțiune imensă, apreciată la nivelul a cel puțin 1% din produsul intern brut al statului membru care refuză să pună în aplicare hotarări ale CJUE în privința statului de drept. „Niciun stat membru, prin niciuna din puterile sale, legislativă, executivă, judecătorească ori prin organele sale administrative, nu ar trebui să fie vreodată tentat să ignore hotărârile CJUE în acest domeniu. În cazul României, 1% din produsul intern brut ar însemna, anual, suma de 2,3 miliarde euro cu titlul de sancțiuni financiare pentru nerespectarea hotărârilor CJUE (aproximativ 7 miliarde de euro pentru următorii trei ani”, se mai arată în comunicatul asociațiilor.
