Triada PSD-PNL-UDMR, o echipă aproape identică cu cea care a guvernat. Jurnalista Rodica Culcer analizează starea politicii românești de după alegeri în rândurile următoare:
În cele din urmă, în ciuda unor „defecțiuni” ale dispozitivului de manipulare a rezultatelor, anul electoral 2024 s-a încheiat în linii mari așa cum era prevăzut de centrul de comandă GRIVCO: guvernul este asigurat de triada toxică PSD-PNL-UDMR, cu o echipă aproape identică cu cea care a guvernat până acum – iar acolo unde au apărut nume noi, fie sunt „garantate” de Klaus Iohannis și instituțiile din subordinea lui (nu excludem serviciile) și de mogulii media asociați fostei Securități, fie au șanse minime de a schimba ceva esențial în domeniile pe care promit să le reformeze.
Nu văd, de pildă, cum va reuși Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, să facă reforme de anvergură în educație care să instituie criteriul calității academice în toate universitățile, tulburând sistemele de tip mafiot instituite deja în învățământ sub oblăduirea lui Sorin Câmpeanu, printre alții, sau cum va putea să depolitizeze învățământul preuniversitar.
Citește și: Ministrul propus de PSD la Justiție, venituri de 3 milioane de lei în 4 ani
Pentru aceasta ar trebui să fie sprijinit de președinte și de coaliția de guvernământ, așa cum Mircea Miclea și Daniel Funeriu au fost susținuți de Traian Băsescu chiar împotriva propriului partid. Pe Marcel Ciolacu, cel fără diplomă vizibilă de bacalaureat, nu îl vedem în acest rol.
Totodată, deși Emil Hurezeanu este fără îndoială o minte sclipitoare și un intelectual de calitate, ca ambasador este „garantat Iohannis”, iar ca jurnalist ne amintim de strânsa asociere cu Antena 1 și cu Realitatea TV a lui SOV.
„Ne-am trezit conduși de niște politicieni refuzați de electorat”
Desigur, mulți jurnaliști au trecut pe acolo în diferite momente, dar nu toți au rezistat atât de mult și au deținut funcția de președinte al board-ului editorial al Grupului media Realitatea-Cațavencu (2009-2010), și, mai ales, nu toți au fost consilieri ai lui Adrian Năstase (2003).
Totuși, îți vine să râzi când Emil Hurezeanu declară că nu a acceptat să candideze la președinție în numele coaliției GRIVCO (numită fals în spațiul public „pro-europeană”) pentru că nu poate purta o pălărie mai mare decât îi este capul, având în vedere că a cedat de fapt în favoarea marelui „gânditor” Crin Antonescu, fără operă, fără realizări, doar cu o oarecare ușurință în manevrarea cuvintelor și cu o carieră politică marcată de co-președinția USL, alături de Victor Ponta, sub atenta observație a sforarului-șef al lui Dan Voiculescu în PNL, și anume Eduard Hellvig, eminența cenușie perfectă.
De fapt, ne-am trezit conduși de niște politicieni refuzați de electorat: Marcel Ciolacu pe post de premier, după ce a pierdut alegerile prezidențiale din primul tur și a condus PSD către cel mai prost rezultat la parlamentare din istoria sa, și Crin Antonescu, care a stat zece ani la Bruxelles pe banii soției, fără să contribuie cu nimic la binele public, după ce, în 2009, nu a reușit să treacă de primul tur al prezidențialelor, deși fusese susținut explicit de Sorin Ovidiu Vântu.
Vedeți dar ce frumoasă constelație de politicieni și moguli avem în fruntea țării la 35 de ani la evenimentele din decembrie 1989, de a căror comemorare mai-marii zilei nici nu s-au sinchisit anul acesta.
Continuarea în Comunitatea Liberală
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO)
