Tribunalul Iași a decis că onoarea fostului rector și ministru Tudorel Toader face 10.000 de lei. El ceruse 2 milioane

În decembrie 2022, fostul ministru al justiției Tudorel Toader a dat în judecată un jurnalist și publicația Radio Europa Liberă (RFE) pe motiv că i-au adus atingere imaginii, onoarei, demnității și reputației. Tribunalul Iași a decis condamnarea RFE și a jurnalistului la plata a 10.000 de lei, după o dispută privind paternitatea legii recursului compensatoriu, lege în urma căreia 20.000 de infractori au fost eliberați înainte de termen.

Fostul rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a cerut la Tribunalul Iași despăgubiri în valoare de 2.000.000 de lei, retragerea articolului de pe site-ul publicației și publicarea pe cheltuiala pârâților a hotărârii instanței în două numere consecutive a trei cotidiene naționale.

Nemulțumirea lui Toader este legată de faptul că autorul articolului, jurnalistul Marian Păvălasc, corespondent la Europa Liberă a scris că fostul ministru a susținut legea recursului compensatoriu, lege în urma căreia mii de deținuți au fost eliberați înainte de termen.

Toader susține că a scris pe Facebook cu doi ani înainte de publicarea articolului în Europa Liberă că nu a inițiat și nici susținut legea recursului compensatoriu și că autorul articolului nu a ținut seama de postarea lui. Menționăm că Toader este cunoscut pentru mulțimea de postări de pe Facebook în care preciza că „Acest mesaj va fi șters într-o oră”.

Recursul compensatoriu și Toader

Articolul pentru care Toader cere 2 milioane de lei se intitulează „Ţară în service. Ororile din închisori. Ce (nu) a respectat România din decizia CEDO privind tortura deținuților”. În el se prezintă situaţia condițiilor din penitenciare, cauzele supraaglomerării penitenciarelor şi, printre altele, efectele Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu, numele lui Toader fiind pomenit marginal.

Care  este fraza incriminată de fostul rector? „Ministru al Justiţiei în acel moment era Tudorel Toader. Acesta a propus imediat după decizia CEDO un plan de investiții, care nu a fost respectat niciodată conform sindicaliştilor din sistem. În schimb, Tudorel Toader a găsit o soluție ingenioasă de care beneficia orice deținut român care primise o condamnare din 2012 şi până în 2017”.

În același articol din Europa Liberă se precizează că „Tudorel Toader a explicat mereu că proiectul recursului compensatoriu nu este al lui, ci fusese inițiat de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş, in perioada 2015-2016. In decembrie 2019, recursul compensatoriu a fost anulat în Parlament, după ce la Palatul Victoria a fost instalat un nou guvern condus de Ludovic Orban”.

Sfaturi pentru jurnaliști

Prin avocat, Toader susține că jurnalistul trebuia să se adreseze ministerului Justiției și să ceară documentul prin care se demonstrează că el a dat aviz negativ acelui proiect de lege. Mai mult, faptul că respectiva lege a fost adoptată în mandatul său de ministru, nu înseamnă că el a impus legea.

Toader și nici judecătorul nu au răspuns la critica potrivit căreia fostul ministru nu a cerut Guvernului din care făcea parte retragerea legii, dacă tot nu credea în ea.

În apărarea sa, Toader a venit cu CV-ul în care se laudă cu realizările de-a lungul carierei de jurist.

Judecătorul Tudor Gurban de la Tribunalul Iași și-a motivat decizia din acest proces cu o serie de afirmații hazardate.

Teoria lui Gurban

În condițiile în care în articol apare și declarația unui lider de sindicat din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) care spune că „blestematul de recurs compensatoriu” (…) a mutat criminalitatea din penitenciare, pe stradă”, Gurban condamnă autorul articolului pentru declarația unui lider de sindicat. „Chiar dacă o parte dintre aceste afirmaţii reprezintă judecăţi de valoare şi chiar dacă unele aparțin unor terți, preluarea acestora şi menţionarea lor în cuprinsul articolului de presă alături de informația potrivit cu care legea recursului compensatoriu a fost „impusă” de reclamant, prezintă cititorului o imagine unitară asupra subiectului, fiind dificil de disociat informația de opinia autorului articolului sau a unui terţ care este doar citat în cuprinsul articolului”, arată Gurban în motivare.

Mai mult, judecătorul susține nici mai mult nici mai puțin că „jurnalismul responsabil presupune verificarea inclusiv a opiniilor exprimate de terți” și că jurnalistul ar fi trebuit să se disocieze de spusele liderului de sindicat dacă nu avea informații despre subiect din rapoarte oficiale.

În mai 2024, Tribunalul Iași a decis „obligarea, în solidar a pârâților la plata unei despăgubiri de 10.000 de lei, pentru prejudiciul creat ca urmare a atingerilor aduse onoarei, demnității și reputației reclamantului”.

Judecătorul a mai decis ștergerea articolului de pe site-ul publicației Europa Liberă și obligă redacția și jurnalistul să publice, pe cheltuiala lor, hotărârea judecătorească în trei cotidiene cu acoperire națională.

Decizia nu este definitivă, Păvălasc a declarat apel care se va judeca la Curtea de Apel Iași.

Avocata lui Toader

În proces, fostul ministru al justiției a fost apărat de avocata Olga Andreea Urda, mâna dreaptă a lui Toader pe când era rector la Cuza. Ea a fost și președintele al Biroului Electoral Central înființat pentru votarea noului rector, alegeri pe care Toader le-a pierdut cu brio. Presa locală a relatat faptul că Urdă și-a dat demisia din această funcție într-o zi de duminică, în prag de seară, pentru a determina amânarea votului.

Menționăm faptul că, potrivit datelor oficiale transmise de ministerul Justiției, ​aproape 20.000 de deținuți au fost eliberați în perioada august 2017- iunie 2019 în baza controversatei legi a recursului compensatoriu. Dintre aceștia, 840 erau condamnați pentru omor, 73 pentru omor calificat, 191 pentru trafic de minori și 566 pentru viol. 1.300 au recidivat și s-au întors în penitenciar. 39 aveau condamnări pentru viol, 7 pentru trafic de persoane și 186 pentru tâlhării.

Darnic cu banii statului

Anul trecut, judecătorul Gurban de la Iași a dispus plata de la bugetul de stat a sumei de 10.000 de euro despăgubiri morale pentru fostul primar al orașului Hârlău, Constantin Cernescu, reținut 24 de ore de DNA și apoi plasat 2 luni în arest la domiciliu prin decizia instanței.

Acuzat de abuz în serviciu și după anularea interceptările din dosar pe motiv că au fost făcute cu ajutorul SRI – ceea ce din punctul de vedere al legiutorului înseamnă că faptele penale nu s-au întâmplat – primarul a fost achitat. Ulterior, el a fost despăgubit de Guran.

Tudorel Toader a dat în judecată și trustul german Deutsche Welle și a adus aceleași acuzații. Pe 1 februarie 2024, Tribunalul Iași i-a respins ca neîntemeiată acțiunea. Toader nu s-a lăsat și a făcut apel, următorul termen fiind stabilit pentru 9 septembrie.

Intimidare prin procese

În cel puțin 20 de procese deschise în România în ultimii ani (2022-2023), jurnaliștilor acuzați de defăimare li s-au cerut daune morale cuprinse între 50.000 și 2 milioane de euro, arată organizația APADOR-CH.

În cursul judecății sumele au fost reduse de judecători sau procesele au fost respinse ca nefondate, totuși efectul acestora a fost descurajant pentru jurnaliști și a produs autocenzură.

România are deja mai multe condamnări la CEDO pe această temă, adică pentru îngrădirea libertății de exprimare garantată de articolul 10 din Convenție, pe motiv de defăimare. Cauza Ghiulfer Predescu v. Romania (2017) este în continuare una pe care Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei nu o consideră închisă, deoarece statul român nu a luat măsurile necesare pentru a se asigura că astfel de cazuri nu se vor repeta.

Notă: Autorul acestui articol este colaborator al publicației Europa Liberă, Secția Română.