Donald Trump a practicat o adevărată luptă de gherilă, dominându-și deseori adversarul. Dar rezistența și empatia arătate de Joe Biden se prea poate să-i fi adus puncte electorale importante.
Momente-cheie, momente tensionate la Cleveland
În timpul primei dezbateri (29 septembrie), Donald Trump a pozat din nou în candidatul marțial, cel care restabilește „legea și ordinea”, protectorul celui de-al Doilea Amendament, cel care reconstruiește economia, și, desigur, în custodele „măreției americane”. Tensiunile, clivajele, ciocnirile din America post-Floyd îi vin mănușă. Din această perspectivă rămâne sugestivă remarca apropiatei sale Kellyanne Conway, care spunea într-o emisiune recentă: „Cu cât domnește mai mult haos și anarhie, vandalism și violență, cu atât este mai bine pentru opțiunea foarte clară cu privire la cine este cel mai bun în materie de siguranță publică, lege și ordine”.
Astfel, la Cleveland, Donald Trump a căutat portretizarea adversarului său ca fiind exclusiv prelungirea agendei radicale de stânga care vrea desființarea poliției, falimentarea economiei în numele schimbărilor climatice și a ecologismului. În permanentă ofensivă, ca un pugilist obișnuit cu bătăliile de uzură și care reacționează bine sub presiune, Donald Trump a practicat o adevărată luptă de gherilă, placându-și permanent adversarul. A lipsit însă lovitura de grație, knock-out-ul (KO).
Mai mult chiar, Jon Biden a arătat mai degrabă reziliență. Și foarte probabil, comportamentul antidezbatere, disruptiv este în asentimentul nucleului dur al bazei lui Trump, dar în mod potențial alienant pentru segmentele semnificative de independenți și pentru cei care rămân încă indeciși. Mulți observatori estimează că este putin probabil ca dezbaterea să fi contribuit la reducerea decalajului pe care Donald Trump îl are în sondajele naționale. Dimpotrivă.
De partea cealaltă, candidatul democrat a speculat din plin armele momentului, criticând leadership-ul președintelui în gestionarea pandemiei și exploatând vulnerabilitățile create prin refuzul de a-și face publice impozitele plătite. Biden a încercat permanent dezamorsarea atacurilor președintelui pe temele critice.
De exemplu, a respins ideea desființării poliției, pledând însă pentru mai multă transparentizare și transformarea culturii organizaționale – „marea majoritate a ofițerilor de poliție sunt oameni buni, decenți, onorabili, care-și riscă viața în fiecare zi pentru a ne proteja. Dar sunt și câteva mere stricate… care trebuie sortate… trebuie trase la răspundere”. Reforma însă este o lucrare de co-ownership în care participă deopotrivă agenții de poliție, șefii poliției și militanții pentru drepturile civile.
