Episodul: Ce faci dacă ești dat în judecată?

Context:

Misiunea jurnalistului este să servească interesul public, dar…

Profesia de jurnalist vine la pachet cu diverse provocări. Printre ele, riscul de a fi pârât într-un proces civil intentat de o persoană care se consideră prejudiciată de produsul jurnalistic. Reclamantul poate fi oricine, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică.

Trusa de prim ajutor pentru jurnaliști prezintă mai multe situații și oferă un set de informații utile, linkuri la legislația în materie și la termeni de dicționar juridic.

Jurnaliștii au nevoie de cunoștințe juridice peste medie.

Relația Jurnalistului cu Publicația

Jurnalistul trebuie să cunoască și înțeleagă natura juridică a contractului între el/ea și publicația de al cărui nume este obligat/ă profesional. Înainte de semnare să citească și negocieze clauzele contractului. Formele de contract cu publicația pot fi:

contractul de muncă – stabilește relații de muncă între publicație – în calitate de angajator și jurnalist – în calitate de angajat. Contractul se supune regulilor codului muncii.
contractul de drepturi de autor – stabilește relații de voință între două părți numite cesionar – publicația și cedent – jurnalistul, autorul de facto al articolului. Contractul este conform Legii dreptului de autor. Este cea mai populară formă de contract între publicație și jurnalist.
contractul PFA – stabilește relații juridice între persoane fizice – jurnalistul PFA și persoane juridice – publicația. Jurnalistul este independent economic, folosind propria forță de muncă

Atenție la clauzele contractuale! Răspunderea civilă poate fi individuală sau solidară. Nicoleta Popescu, expert APADOR-CH, explică cea mai des întâlnită clauză care cade în răspunderea jurnalistului, inclusiv în materie de răspundere solidară:https://presshub.ro/wp-content/uploads/2020/03/29/Nicoleta-Popescu-despre-clauzele-contractuale.mp4

„Dacă discutăm de răspunderea solidară, atenție foarte mare la ce fel de raporturi juridice aveți cu publicația. Am văzut contracte de drepturi de autor, unde se specifică în mod clar, fără dubiu responsabilitatea jurnalistului în exclusivitate. Chiar am văzut clauză expresă: ”să răspundă jurnalistul și dacă există procese și sunt condamnări” … Foarte mare atenție la o astfel de clauză.”

Nicoleta Popescu

Jurnalistul pârât în instanță

Responsabilitatea civilă a jurnalistului este reglementată de Noul Cod Civil. Răspunderea poate fi individuală sau în solidar cu publicația, în funcție de clauzele din contractul pe care jurnalistul l-a semnat cu publicația. Cunoscând foarte bine clauzele contractului, jurnalistul să fie conștient de situațiile de mai jos, însoțite de pașii de urmat, dacă e dat în judecată:

Cererea de chemare în judecată este legal trimisă atât la domiciliul jurnalistului, dacă reclamantul cunoaște adresa, cât și pe adresa publicației (considerată locul de muncă) sau la ambele adrese. Citarea la domiciliu este legală, chiar dacă jurnalistul locuiește în fapt la altă adresă. Citarea este legală la domiciliu din actul de identitate chiar dacă în fapt jurnalistul nu mai locuiește la acea adresă.
De la data primirii citației, pârâtul are 25 zile la dispoziție pentru: adunarea dovezilor și probelor de apărare, identificarea unui apărător și redactarea întâmpinării. Întâmpinarea este înscrisul prin care pârâtul răspunde în apărare, la cererea de chemare în judecată. Întâmpinarea indică și include probele pe care pârâtul se sprijină. Termenul pentru depunerea întimpinării se calculează astfel: ziua menționată de stampila poștei de pe plicul în care a fost comunicată acțiunea se exclude, la fel și ultima zi dintre cele 25 de zile, cea considerată ca ultimă. Calculul se face pe zile calendaristice, nu pe zile lucrătoare. Dacă cea de a 25 zi cade intr-o zi de sâmbătă sau duminică atunci termenul se împlinește luni.

Avocatul Nicoleta Popescu subliniază importanța atitudinii jurnalistului față de instanța de judecată:https://presshub.ro/wp-content/uploads/2020/03/29/Nicoleta-Popescu-despre-importanta-atitudinii-jurnalistului.mp4

„Tratați cu maximă seriozitate termenele acordate de instanță, ce vă comunică instanța, unde aveți domiciliul, când, ce, cum? Sunt noțiuni de abecedar juridic, de informații pe care ar trebui să le aibă orice cetățean, dar dumneavoastră, cu atât mai mult.”

Nicoleta Popescu

Atenție

Depuneți probele și înscrisurile în apărare odată cu întâmpinarea. Instanța de judecată le-ar putea respinge la un termen ulterior sau în apel, dacă constată că deși le aveați în posesie anterior redactării articolului, nu le-ați depus conform procedurii.
Dacă doriți să propuneți un martor în apărare îi veți menționa numele și adresa în întâmpinare, altfel riscați ca proba să vă fie respinsă.
Depuneți orice document relevant în apărare, inclusiv probe audio. Nu puteți fi atacat pentru că ați folosit o înregistrare audio realizată fără acord, în care există elementele constitutive ale unei infracțiuni.
Transcrieți probele audio, inclusiv cele audio din probele video. Sunt mai ușor de parcurs de către judecător, cu atât mai mult cu cât puteți evidenția pasaje de text relevant în apărare, atrageți astfel atenția vizuală a judecătorului.

Dinamica procesului în instanță

Procesele în instanță presupun mai multe termene și pot dura perioade mai lungi de timp sau se pot finaliza într-un termen maxim 2 termene.

Pentru a asigura procese echitabile, justiția este organizată pe grade de jurisdicție, în instanțe de fond și instanțe de apel. Cu alte cuvinte o hotărâre a instanței de fond poate fi atacată cu apel. Recursul este o cale extraordinară de atac, în care instanța examinează legalitatea unei hotărâri, nu temeinicia ei.

Hotărârea instanței: Hotărârea instanței de Fond se numește sentință. La judecarea în Apel hotărârea se numește decizie și este definitivă. Decizia definitivă trebuie executată de îndată sau în maxim un termen de 3 ani.

Plângerea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este o cale de atac specială, ce poate fi exercitată dacă sunt îndeplinite două condiții cumulativ: 1) epuizarea tuturor procedurilor pe plan intern și 2) situațiile de încălcări ale Convenției Europene de către autorități, funcționari publici sau politicieni. Mai mute detalii, vezi mai jos.

Cheltuielile de judecată pot fi cerute atât de reclamant cât și de pârât. Le plătește cel ce pierde procesul. Termenul în care le puteți obține este de maxim 3 ani.

„Dacă dumneavoastră în trei ani, nu ați cerut cheltuieli de judecată după ce aveți o hotărâre definitivă în apel și vă dă termen Înalta Curte după un an jumătate (în recurs) și mai stați încă un an și șapte luni, nu mai puteți să cereți ceea ce ați câștigat în fond și apel. Articolul 253, alin (4), la mijloace de apărare în care se precizează în mod clar: De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acțiune este supus prescripției extinctive. Acesta este textul din Codul Civil care vă arată că o răspundere civilă delictuală este o acțiune prescriptibilă în termen de 3 ani. Deci, nu vă poate da în judecată când își aduce aminte. Daca discutam teoria dreptului, când începe acest termen de 3 ani? Sigur că începe de la momentul publicării articolului de presă și, în mod excepțional, de la momentul la care a luat la cunoștință. Este posibil momentul să fie puțin decalat.”

Nicoleta Popescu

Decizia, adică hotărârea judecătorească din apel este pusă în executare silită imediat după data comunicării. Temporizarea executării silite ține doar de parcurgerea a 4 pași:

Legalizarea deciziei definitive
Deschidere unui dosar la executorul judecătoresc
Obținere în instanță a încuviințării de executare. Procedură în sarcina executorului judecătoresc.
Exercitarea executării silite

Notă

Executarea silită poate fi stopată de cel obligat la plata prejudiciilor, dacă acesta notifică imediat partea adversă, dovedind buna intenție. Scrisoarea trimisă prin poșta fizică este preferabil să fie expediată cu confirmare de primire. Scrisoarea poate fi trimisă și prin email. Asigurați-vă că a ajuns la destinatar. Reveniți telefonic, dacă nu ați primit răspuns în următoarea zi.

Exemplu de formulare a scrisorii de bună intenție:

Stimată doamnă/Stimate domn…,

Vă scriu această scrisoare prin care vă aduc la cunoștință că am luat act de Hotărârea Judecătorească (număr, dată), decizie definitivă emisă de Tribunalul ……
Conform hotărârii judecătorești am fost obligat la plata către dvs a sumei de (valoarea menționată în decizie).
Declar buna mea intenție de plăti suma menționată mai sus. Vă rog să îmi comunicați contul bancar în care să fac de bună voie plata.

Semnătură
Data

Plângerea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului trebuie înțeleasă și asumată de jurnalist, conform rolului acestei instanțe internaționale. Curtea poate acorda despăgubiri și cheltuieli de judecată și în anumite condiții:

după ce au fost epuizate toate căile interne.
dacă jurnalistul consideră că n-a avut parte de un proces echitabil.

„Curtea nu este a IV-a instanță. Nu schimbă nimic. Nu modifică hotărâri judecătorești. Poate constata încălcarea Convenției Europene.
Pentru că a fost încălcata Convenția, poate acorda o despăgubire, materială, morală, cheltuieli de judecata. Hotărârea de condamnare împotriva României este posibilă doar dacă se constată de Curte încălcarea Articolul 6, din Convenția Europeană, care spune că nu ați avut parte de un proces echitabil. Te poți reîntoarce în fața instanței naționale, în baza unei acțiuni de revizuire, avem un text de lege expres în codul de procedură civilă ”în baza unei Hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului”, în termen de un an de la comunicarea Hotărârii Curții Europene, se poate solicita rejudecarea procesului.”

Nicoleta Popescu