GDPR și excepția jurnalistică

GDPR – reguli și excepții pentru jurnaliști

Context:

În mai 2018 în România a devenit direct aplicabil  Regulamentul UE 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în materie de prelucrare a datelor personale și de libera circulație a acestor date. Regulamentul General privind Protecția Datelor este popular cunoscut prin acronimul GDPR. 

Persoanele fizice aflate în UE au dreptul la protecția datelor personale și la viață privată. Persoana identificată sau identificabilă ale cărei date sunt colectate,  sau  prelucrate în orice alt mod, într-un anumit scop, se numește persoană vizată.

GDPR în media și jurnalism

Datele personale și libera exprimare

În jurnalism protecția datelor personale și dreptul la viață privată intră în dinamică cu libertatea de exprimare și acesul la informațiile de interes public. Uniunea Europeană a prevăzut necesitatea unui echilibru între prevederile GDPR, care au ca scop protecția datelor personale și nevoia jurnaliștilor de a prelucra date pentru a putea informa publicul.

Articolul 85 din GDPR include o excepție de la obligațiile legate de protecția datelor personale, supranumită „excepția jurnalistică”. Aceasta permite jurnaliștilor, în anumite situații, să colecteze și să publice date personale fără să aibă nevoie de consimțământul persoanelor vizate sau să le informeze pe acestea despre prelucrare.

(1) Prin intermediul dreptului intern, statele membre asigură un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament și dreptul la libertatea de exprimare și de informare, inclusiv prelucrarea în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare.

Regulamentul (UE) 2016/679<br> Articolul 85 – Prelucrarea și libertatea de exprimare și de informare

Legiuitorul român a implementat excepția jurnalistică prin prevederile Legii 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a GDPR. Totuși, Jurnalistul este responsabil să respecte viața privată a persoanelor despre care scrie, chiar dacă demersul lui profesional, servește interesului legitim al publicului. Respectul vieții private nu ține de prelucrarea datelor personale. Între cele două concepte nu există semn de egalitate. Fără a încălca dreptul la viață privată, jurnalistul poate prelucra date personale în scopuri jurnalistice în anumite situații clare. 

Articolul 85 din GDPR include o excepție de la obligațiile legate de protecția datelor personale, supranumită „excepția jurnalistică”. Aceasta permite jurnaliștilor, în anumite situații, să colecteze și să publice date personale fără să aibă nevoie de consimțământul persoanelor vizate sau să le informeze pe acestea despre prelucrare.

Dana Ududec, expert GDPR, clarifică:

„Datele au fost făcute publice de către persoana vizată. Datele sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate. Datele sunt strâns legate de caracterul public al faptelor în care este implicată o anumită persoană. Nu ești persoană publică, nu ai făcut datele publice, dar ești implicat într-o faptă care are caracter public.”

Dana Udeac

De reținut

Prin natura profesiei, jurnaliștii prelucrează date personale, din diverse surse inclusiv din surse publice.

Ce este Interesul Public?

Conceptul este supus interpretărilor contextuale, fără să existe o interpretare universal valabilă.

Interesul public este menționat de Codul Deontologic al Jurnalistului – Convenția Organizațiilor Media (COM). Inițial, în 2004 fusese definit ca:

Orice chestiune care afectează viața comunității, este de interes public.

În versiunea 2009, intitulată Codul Deontologic Unificat, definiția dispare, dar conceptul interes public este inclus generic în capitolele 1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA, 9. VIAŢA PRIVATĂ, 10. PROTECŢIA VICTIMELOR, 11. PROTECŢIA MINORILOR, și 16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR, dar definiția per se este eliminată:

Legislația românească în vigoare conține lacune:

  • nu explică cum ar trebui să funcționeze echilibrul dintre protecția datelor personale și libertatea de exprimare, în materie de interes public
  • zona de acoperire a excepțiilor este neclar definită pentru situațiile în care anumite fapte nu sunt publice, dar ar trebuie să fie, întrucât acestea sunt de interes public.

Dana Ududec, avocat în domeniul protecției datelor, definește cum pot apărea într-un proiect jurnalistic date personale ale unei persoane indirect vizate de jurnalist în fapte de interes public:

„Condițiile de aplicare a excepției jurnalistice s-ar putea să nu fie complet acoperitoare pentru activitățile jurnalistice sau pentru libertatea de exprimate în general.”

Dana Udeac

Studiul de caz: Rise Project Teleormanleaks

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a fost notificată de o persoană care apărea în investigația jurnalistică Rise Project, intitulată ”Valiza”. Persoana vizată a afirmat că nu este persoană publică și a invocat GDPR. ANSPDCP a cerut Rise Project mai multe informații despre caz
În replică, ASOCIAȚIA pentru TEHNOLOGIE ȘI INTERNET (ApTI) a sesizat Comisia Europenă cu privire la imperfecțiunile legii 190/2018 susținând că ANSPDCP ”nu este pregătită să reacționeze în cazuri ce privesc libertatea de exprimare și dreptul la viață privată”. APTI a publicat un set de întrebări și răspunsuri, referitoare la Libertate de exprimare vs. viață privată în #teleormanleaks. 11 întrebări frecvente și răspunsurile aferente

Când se aplică GDPR în domeniul jurnalismului?

Prelucrarea datelor cu caracter personal înafara scopului jurnalistic se supune însă GDPR. Exemple de situații:

  • Profilarea utilizatorilor website-ului, folosirea cookies;
  • Publicitate;
  • Folosirea adreselor de e-mail pentru trimitere de buletine informative/newsletter;
  • Administrarea paginii social media a publicației;
  • Activități administrative, eg monitorizarea video a clădirii redacției;
  • Sondaje, voturi prin sms;
  • Procese administrative interne (activități HR, contabilitate etc.).

Ce faci când primești o cerere de ștergere a datelor personale?

Prin natura meseriei, jurnaliștii prelucrează date cu caracter personal ale persoanelor vizate, chiar dacă datele provin din surse publice. Cererile se formulează conform Art. 17 GDPR.

  • Răspundeți la timp cererilor. Persoanelor vizate se așteaptă să răspundeți în maximum 30 de zile de la data primirii cererii (chiar dacă nu se aplică GDPR, ele vor avea această așteptare rezonabilă).
  • Explicați excepția GDPR în scop jurnalistic.
  • Răspunsul să fie redactat în manieră echilibrată, fără polemică și să vizeze dezamorsarea situației, chiar dacă demersul jurnalistic este justificat de interesul public.
  • Evitați să vă expuneți eventualelor atacuri ulterioare ale persoanei vizate.
  • Dacă cererea vizează ștergerea datelor prin invocarea Cazului Google Spain, de scoatere din motoarele de căutare a articolului, răspundeți că situația se aplică doar motoarelor de căutare, nu și redactării și publicării unui articol.

Ce faci dacă primești notificări de la ANSPDCP?

Dacă este sesizat, ANSPDCP poate cere informații referitoare la materialul jurnalistic ce face obiectul plângerii.

  • Citiți atent conținutul cererii ANSPDCP și înțelegeți ce fel de date vi se cer.
  • Dacă vi se cer informații privitoare la date personale folosite în activități cu scop administrativ (sau alte activități care nu intră sub excepția jurnalistică), direcționați de îndată solicitarea către echipa juridică sau responsabilul cu protecția datelor (Data Protection Officer – DPO), dacă a fost desemnat.
  • Dacă vi se cer informații privitoare la date personale folosite în activitatea jurnalistică, iar dvs. sunteți sigur/ă de aplicarea excepției jurnalistice în cazul respectiv:
  • Invocați excepția GDPR pentru jurnaliști, Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 și Legea 190/2018. Citiți și nota marcată Important, de mai jos;
  • Referiți caracterul public al faptei în care a fost implicată persoana vizată direct sau indirect;
  • Invocați interesul public;
  • Chiar dacă vi se cere, nu aveți de ce să dezvăluiți sursele jurnalistice.

Notă: Studiați și înțelegeți cazul Rise Project, referit mai sus

Important!

  • Trusa de prim ajutor este doar un instrument de orientare primară pentru situații în care jurnalistul poate fi implicat. În funcție de provocare, apelați la un avocat specializat în materie.

Legislație

Linkuri utile