Regizorul filmului „Libertate“, Tudor Giurgiu, a remarcat că spectatorii tineri știu foarte puține lucruri despre evenimentele care au avut loc în decembrie 1989.
„Libertate“, ultima secvență: târând după el o pungă de plastic pe care scrie „Camel“, ofițerul de Miliție intră pe ușa apartamentului său de bloc, pe care cineva scrisese cu creta „TERORIST“.
Aproape că-ți vine să-i plângi de milă bietului om – lui și camarazilor săi milițieni și securiști. Aproape de moarte, bătuți crunt, ținuți într-un bazin de înot golit de apă zile în șir, sub amenințarea mitralierelor, anchetați – toate, degeaba. Nu ei fuseseră teroriștii.
Însă ceva, în filmul lui Tudor Giurgiu, parcă te împiedică să empatizezi cu milițianul și colegii săi. Sentimentul acesta este posibil să fie simțit de mulți dintre românii care au deschis Netflix în ultimele săptămâni și au apăsat butonul telecomenzii în căsuță cu titlul „Libertate“ deasupra figurii ofițerului „Dragoman“.
Și au fost destul de mulți, pentru că în prima săptămână filmul a fost pe locul 2 în topul celor mai vizionate producții în Romania, iar în a doua săptămână s-a păstrat pe locul 4.
Citește și Cum poți face parte din echipa celui mai mare festival de film din România – TIFF caută voluntari
Regizorul filmului „Libertate“ povestește că i-au trebuit ani să se documenteze
De aici începe discuția aktual24.ro cu Tudor Giurgiu, regizorul filmului „Libertate“ – printre foarte puținele pelicule de ficțiune apărute în România despre Revoluția din decembrie 1989.
„Libertate“ nu este documentar, nu e docudrama, n-are scopul de a restabili adevărul istoric și nici de a se substitui statului român care, în 35 de ani, n-a fost în stare să-și facă treaba.
Este un film de ficțiune, personajul principal – un ofițer de Miliție – însuși este inventat, n-a existat în realitate.
Dar, cu toate acestea, redă fidel evenimentele îngrozitoare petrecute la Revoluție în Sibiu. Acțiunea, personajele – toate sunt inspirate din realitate.
Tudor Giurgiu povestește că i-au trebuit ani să se documenteze. „Am făcut munca de jurnalist de investigații“, îi povestește reporterului.
Pentru că, subliniază Tudor Giurgiu, „în acel context și moment istoric, Armata a tras absolut nejustificat“.
Filmul „Libertate“ e o lupa pusa strict pe momentul răfuielii Armatei cu Miliția și Securitatea la Sibiu, în momentul răsturnării lui Ceaușescu. Regizorului i-a fost foarte greu să le explice oamenilor acest lucru. Într-o tara în care autoritățile au îngropat cu buna-știință adevărul s-a ajuns să se spere, total nerealist, că un film de ficțiune „vă spune ce s-a întâmplat“.
Citește și Procurorul Bogdan Pîrlog a câștigat un nou proces cu Inspecția Judiciară
„Libertate“ pare să fi fost o provocare îndeajuns de mare pentru că Tudor Giurgiu să nu-și mai dorească așa ceva. Pelicula nu și-a scos din biletele de cinema nici banii de promovare.
Abia pe Netflix a ajuns la public, în mod nesperat – după cum mărturisește însuși regizorul. Au fost problemele tehnice.
Cum să găsești oamenii care să arate că-n ’89? Românii nu-și dau seama, dar s-au schimbat mult față de perioada comunistă.
Erau și arătau ca niste troglodiți, o duceau prost, erau îmbrăcați mizerabil, îi invidiau pe milițieni și securiști pentru că aveau acces la șervetele parfumate și băuturi de import. Azi o duc mult mai bine și asta se vede.
Cum să găsești azi fizionomiile de acum 35 de ani?
Interviul integral poate fi citit în publicația Aktual24.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
