Tudorel Toader pierde o dispută cu presa. Rectorul Universităţii „Al.I. Cuza” și fost ministru al justiţiei deschisese acţiuni în justiţie pentru a remedia „atingerile aduse imaginii, onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale”.
Tudorel Toader se simţise jignit de articole publicate de posturile de radio „Deutsche Welle” şi „Europa Liberă”, ca şi de un jurnalist botoşănean.
Magistraţii Tribunalului ieşean au apreciat că cel puţin „Deutsche Welle” nu a încălcat nicio lege.
În acţiunea îndreptată împotriva „Deutsche Welle”, Tudorel Toader a cerut „constatarea încălcării onoarei, demnităţii, reputaţiei şi vieţii private, cu semnificative prejudicii de imagine, prin săvârşirea unei fapte juridice ilicite constând în publicarea articolului de presă cu titlul «Închisorile din România: gândaci, ploşniţe şi tentative de suicid»“.
Tudorel Toader pierde o dispută cu presa
Publicat pe 7 iulie 2022, articolul făcea un bilanţ al aplicării legii recursului compensatoriu. Din cei 16.200 de deţinuţi eliberaţi în baza acestei legi, 1.834 fuseseră condamnaţi pentru omor, iar 762 pentru viol. În decurs de doi ani de aplicare a legii, aproximativ 1.000 de deţinuţi eliberaţi recidivaseră.
„Au fost înregistrate, pe lângă alte infracţiuni, crime, violuri, molestarea sexuală a copiilor”, se menţiona în articol. Textul făcea o prezentare a condiţiilor din penitenciarele româneşti şi a funcţionării sistemului judiciar în comparaţie cu situaţia din restul Europei.
Numele lui Tudorel Toader era menţionat o singură dată, în expresia „lege promovată de fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader în guvernarea PSD”.
„Sunt ţinta unei campanii sistematice de denigrare”
În acţiunea sa, Tudorel Toader a afirmat că fusese ţinta unei campanii sistematice de denigrare, textul incriminat fiind doar unul dintre peste 85 de articole similare publicate de Deutsche Welle.
Drept compensaţie, Tudorel Toader a cerut obligarea postului de radio la plata unor despăgubiri în valoare de 2 milioane lei, la retragerea articolului de pe pagina de internet şi la publicarea hotărârii judecătoreşti de condamnare în trei cotidiane cu acoperire naţională.
Principalul argument adus de Toader a fost că legea recursului compensatoriu fusese iniţiată în noiembrie 2016, când prim-ministru era Dacian Cioloş, iar ministru al Justiţiei, Raluca Alexandra Prună.
Citește și: De ce este electoratul lui Trump izolaționist. „Americanii nu sunt interesați de mersul global al lucrurilor”
În aprilie 2017, ministerul Justiţiei, condus acum de Tudorel Toader şi-a exprimat dezacordul faţă de forma legii care ajunsese la Senat, iar în iunie, ministerul a susţinut sesizarea de neconstituţionalitate a legii.
De cealaltă parte, reprezentanţii Deutsche Welle au invocat jurisprudenţa europeană în privinţa presei, arătând că nu se poate pune problema unei răspunderi delictuale dacă jurnalistul este de bună-credinţă şi există o minimă bază factuală pe care se bazează articolul.
Or, atunci când legea fusese atacată la Curtea Constituţională, Toader nu comunicase acesteia nici măcar un punct de vedere al ministerului, în care să-şi prezinte dezacordul.
În alte situaţii, ministrul pledase personal la CCR în apărarea unor excepţii de neconstituţionalitate. De data aceasta, nu o făcuse. De altfel, articolul contestat de Toader vorbea despre consecinţele legii, nu despre consecinţele faptelor personale ale ministrului.
Articolul integral, în Ziarul de Iași
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
