Turcia și-a depus candidatura pentru a adera la BRICS, o organizație internațională fondată la inițiativa Rusiei. Nu este prima oară când Ankara a decis să participe în inițiative venite dinspre China și Rusia.
Anunțul cu privire la candidatura Turciei la această organizație internațională a fost făcut inițial săptămâna trecută de către Iuri Ușakov, consilierul președintelui rus pe afaceri internaționale, relatează AP.
Ömer Çelik, purtătorul de cuvânt al partidului președintelui, AKP, a reiterat tot săptămâna trecută că președintele Recep Tayyip Erdoğan și-a exprimat dorința ca Turcia să adere la BRICS în mai multe ocazii, dar nu a confirmat oficial anunțul făcut de consilierul lui Vladimir Putin.
Oficialul turc a precizat, de altfel, că în acest moment „cererea noastră în această privință este clară, iar procesul se desfășoară în acest cadru,” conform CNBC.
Mișcarea Turciei de diversificare a alianțelor are o semnificație dublă. Pe de-o parte, țara asiatică încearcă să dezvolte o politică externă independentă care să îi permită să își crească influența pe plan internațional. Pe de altă parte, inițiativa țării de a adera la BRICS vine și în contextul în care frustrarea cu privire la relațiile cu Occidentul crește în interiorul guvernului de la Ankara.
Turcia, un aliat cheie al Occidentului și membru NATO din 1952, s-a bucurat de o relație strategică de lungă durată cu statele occidentale. Totuși, în ultimii ani, aceste legături s-au deteriorat, alimentate de preocupări legate de declinul democrației sub conducerea lui Recep Tayyip Erdoğan și de decizii politice care contravin angajamentelor internaționale asumate în prin apartenența țării la NATO.
Ambasadorul Matthiew Bryza, fost oficial al Casei Albe și al Departamentului de Stat, a vorbit în cadrul unui interviu pentru CNBC despre atitudinea guvernului turc. Acesta a subliniat că „pare să fie motivat în principal de doi factori: O tradiție strategică de asigurare a intereselor naționale […] și o dorință de a speria puțin Occidentul, atât din răutate emoțională, cât și ca tactică de negociere pentru a obține concesii.”
Această abordare a Turciei de a șantaja Vestul a fost cel mai ușor de observat în 2022, când Ankara s-a declarat împotriva aderării Suediei și Finlandei la NATO. Conform Reuters, Erdoğan și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca timp de aproape doi ani aderarea celor două state scandinave în Alianța Nord-Atlantică cu scopul de a obține anumite concesii atât din partea celor două state în curs de aderare, cât și din partea Statelor Unite.
De ce aderarea Turciei la BRICS este controversată
BRICS este o organizație internațională interguvernamentală fondată în anul 2006 la inițiativa Rusiei, conform portalului oficial al organizației. Aceasta a fost inițial formată din Brazilia, Rusia, India și China, numele organizației provenind de la inițialele acestor țări. Ulterior, Africa de Sud a aderat în 2010. Toate aceste țări sunt în prezent economii în curs de dezvoltare.
În 2023, mai multe state au fost invitate să adere la BRICS, potrivit BBC: Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Dintre aceste state, doar Arabia Saudită a ales să nu devină membră a BRICS, celelalte state aderând de la 1 ianuarie 2024.
BBC arată că rolul acestei organizații este de a aduna sub același acoperiș statele în curs de dezvoltare și de a crește influența acestora pe plan internațional, pledând pentru crearea unei noi ordini mondiale care să nu mai fie dominată de Occident.
Harta statelor membre BRICS
În 2014, BRICS a fondat Noua Bancă de Dezvoltare, o instituție financiară internațională care are ca scop finanțarea prin împrumuturi a proiectelor de infrastructură în țările în curs de dezvoltare. Acesta este practic un instrument folosit mai degrabă de China care a oferit în trecut astfel de credite, în special în Africa.
Padraig Carmody, profesor la Trinity College Dublin, a spus pentru BBC că „prin intermediul BRICS, China încearcă să își sporească puterea și influența” și că ținta Beijingului e să devină o vocea țărilor din emisfera sudică.
În schimb, pentru Rusia, BRICS este unealta prin care Moscova luptă împotriva hegemoniei Occidentului. Creon Butler, membru al think-tank-ului Chatham House, a declarat tot pentru BBC faptul că apartenența la această organizație ajută Kremlinul să „depășească sancțiunile impuse după invazia Ucrainei.” De aceea, Rusia a acordat o atenție sporită BRICS după declanșarea conflictului pe teritoriul ucrainean.
O idee vehiculată recent de către statele membre este aceea de a introduce o monedă proprie a BRICS pentru a limita rolul proeminent al dolarului care este moneda principală folosită în tranzacțiile internaționale. Deocamdată nu există un plan concret.
În esență, BRICS este o organizație de natură anti-occidentală care urmărește o schimbare substanțială în ceea ce privește actualul sistem internațional dominat de Occident.
De precizat este faptul că această organizație este formată în principal din state în care funcționează regimuri autoritare (Rusia, Iran, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia), totalitare (China) sau care au parte de un declin democratic accentuat (Brazilia, India, Africa de Sud).
Regimul politic autoritar instaurat de președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, nu se deosebește semnificativ de cel al statelor membre BRICS. În acest context, organizația reprezintă în mare parte o alianță a țărilor cu regimuri autoritare, care susțin viziuni contrare democrațiilor occidentale.
Relația Turciei cu SUA și UE sunt tensionate
Relațiile dintre Ankara și Washington au început să se degradeze în 2012, când o bancă de stat turcă a ajutat Iranul să evite sancțiunile internaționale, potrivit Council on Foreign Relations. O altă sursă de tensiuni a fost colaborarea SUA cu gruparea kurdă PKK în lupta împotriva Statului Islamic din Siria, considerată de Turcia o organizație teroristă, lucru care l-a nemulțumit pe Erdoğan.
Tensiunile au escaladat astfel încât liderul turc a acuzat NATO și SUA de implicare în lovitura de stat eșuată din 2016. Ba mai mult, Erdoğan a criticat Washingtonul pentru refuzul de a-l extrăda pe Fethullah Gülen, considerat de liderul turc drept autorul acestei lovituri de stat.
În 2019, Turcia a decis să cumpere din Rusia sisteme de apărare aeriană în ciuda avertismentelor venite din SUA și apartenenței sale la NATO. În consecință, SUA a decis eliminarea Turciei din programul de livrare a avioanelor de luptă F-35 din cauza unor motive de securitate invocate de partea americană, relatează Council on Foreign Relations.
Citește și: Împăratul e gol. Dezbaterea Trump-Harris, despre rezultate și marile dezinformări
În 2023, președintele american, Joe Biden, a promis că va promova planul de a vinde Turciei avioane F-16 după ce Ankara a șantajat SUA prin refuzul de a ratifica tratatul de aderare al Suediei la NATO.
Relația cu UE s-a înrăutățit din mai multe motive. Turcia a depus în 1987 cererea de aderare la Comunitatea Economică Europeană, predecesorul UE, însă a obținut statutul de țară candidată de abia în anul 2005, an în care au început și negocierile formale. Din cauza opoziției mai multor țări și a declinului democratic, discuțiile s-au împotmolit, conform Council on Foreign Relations.
Dorința de aderare la UE a Turciei venea din simplul fapt că UE era cel mai important partener comercial și de investiții. Astfel, intrarea țării într-un proces de aderare fără final a stârnit multă nemulțumire la Ankara.
O altă problemă a reprezentat-o criza migranților din 2016, când UE a fost copleșită de valul imens de migranții care veneau spre Europa. Atunci, Turcia a amenințat că va trimite migranții la Bruxelles dacă nu primește mai multe fonduri de la UE.
Turcia devine mai apropiată de China și Rusia
În schimb, relațiile Ankarei cu China și Rusia se îmbunătățesc. Turcia este parte a „Belt and Road Initiative” lansată de China prin care guvernul turc poate accesa împrumuturi pentru proiecte de infrastructură. Beijingul este prima destinație a importurilor turcești și este implicată în proiecte energetice în Turcia.
Relația cu Rusia este mai complexă. Council on Foreign Relations relatează faptul că țara asiatică este dependentă de importurile de petrol și gaze din Rusia. De altfel, există și proiecte energetice comune, precum gazoductul Turkstream. Au existat, însă, și viziuni diferite între cele două țări despre provocările geopolitice din Siria, Libia, Azerbaidjan și Armenia.
În ceea ce privește situația din Ucraina, Turcia a dus o politică de echilibru, încercând să nu supere nicio tabără a conflictului ruso-ucrainean. Pe de-o parte, a oferit Ucrainei ajutor militar și a susținut rezoluțiile ONU de condamnare a invaziei. Pe de altă parte, s-a opus instituirii de sancțiuni împotriva Kremlinului.
O atenție specială trebuie oferită și relației dintre Turcia și Azerbaidjan. Cele două țări au legături etnice, culturale și religioase, astfel că susținerea părții azere în conflictul din Nagorno-Karabah cu Armenia nu este surprinzătoare, potrivit AP.
Chiar și așa, interesul acordat de Ankara pentru Azerbaidjan are și o altă latură. Turcia este pentru Azerbaidjan o poartă prin care țara din Caucaz își exportă resursele de gaz și petrol, iar Baku este, în aceeași măsură, unul dintre cei mai importanți investitori din Turcia, conform AP.
Azerbaidjanul și-a exprimat intenția de a adera la BRICS la scurt timp înainte ca Ankara să facă același anunț, relatează Politico. Președintele azer, Ilham Aliyev, a făcut publică această intenție în timpul unei vizite oficiale a președintelui rus, Vladimir Putin, la Baku. Mai mult, Ilham Aliyev a spus că relațiile dintre cele Rusia și Azerbaidjan „progresează cu succes.”
Aderarea Turciei la BRICS poate avea două efecte principale. În primul rând, apartenența la această organizație ar putea amplifica influența Ankarei asupra Azerbaidjanului, având în vedere legăturile strânse dintre cele două țări. În al doilea rând, având în vedere obiectivele BRICS de a întări influența statelor în curs de dezvoltare, intrarea Turciei în organizație ar putea contribui la îndeplinirea scopului său strategic de a deveni un jucător global mai proeminent.
Hartă geopolitică
Poziția geografică a Turciei face ca țara să aibă o importanță geopolitică strategică pentru Occident, Rusia și China, având o poziție centrală între NATO și BRICS. De altfel, Council on Foreign Relations arată faptul că Ankara este destul de influentă în regiunea Mării Negre, în Mediterană și Caucaz, dar și în Orientul Mijlociu.
Cel mai valoros avantaj pe care îl are Turcia este faptul că pe teritoriul ei se află strâmtorile Bosfor și Dardanele care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană. Prin Convenția de la Montreux din 1936, Turcia a primit control total asupra acestor strâmtori care sunt tranzitate de multe vase comerciale.
De asemenea, pe teritoriul turc se află multe baze militare americane și NATO, cea mai importantă fiind cea de la İncirlik unde sunt depozitate arme nucleare americane. Aceste baze au jucat un rol crucial în timpul conflictelor din Orientul Mijlociu, relatează Council on Foreign Relations.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan
erdogan – cancerul turciei – daca e refuzat de tarile civilizate se arunca in bratele rusilor si chinezilor dar nu stiu ce asteapta de la ele in afara de a fi calul troian in nato