Consiliul Județean Bihor s-a aliat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate ca să atragă fondurile europene necesare asigurării unui turism responsabil în mai multe arii ocrotite, astfel încât turiștii să se bucure de natură fără să o distrugă
Pe timpul verii, de la Bratca până la Vadu Crișului, defileul Crișului Repede este „decorat” cu corturile turiștilor, care nu au nici toalete, nici parcări. Pentru ca iubitorii de natură să nu mai fie împrăștiați în toată aria protejată, CJ Bihor vrea să-i adune în campinguri cu acces controlat și dotate cu utilități (foto: The BrothersM)
Pot coexista turismul și ocrotirea naturii? Sigur că da, cu condiția ca vizitatorii să fie civilizați și să aibă la îndemână soluții prietenoase cu mediul înconjurător atunci când vor să se bucure de bogățiile oferite de Mama Natură.
Consiliul Județean, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) și primăriile câtorva comune și-au propus să demonstreze că Bihorul poate asigura deopotrivă ocrotirea naturii și condițiile pentru un turism responsabil. Împreună, vor să atragă peste 13 milioane lei din fonduri europene, pentru a asigura conservarea ariilor protejate, chiar și atunci când au musafiri.
Citește și: Rușii taie gazul și anunță o iarnă grea. Dar pentru Europa există un pericol mai mare
Destinație de ecoturism
Bihorul are 108 arii protejate, locuri unde natura a fost darnică în specii rare de plante și animale sau a creat peisaje unice. Conservarea lor este esențială pentru ca și generațiile viitoare să le admire, dar în același timp e important ca oamenii de azi să poată vizita zonele ocrotite, pentru a se bucura de măreția naturii.
Din acest paradox s-a născut ecoturismul, acea formă de turism în care principala motivație a vizitatorului este să observe și să aprecieze natura. Bihorul poate fi o destinație autentică pentru ecoturism, cu condiția să aibă infrastructura minimă necesară iubitorului de natură.
Cu mici excepții, însă, în ariile protejate din județ nu există parcări, campinguri pentru rulote ori corturi, nici toalete, pubele pentru deșeuri ori trasee de drumeție, care să ducă în puncte de belvedere.
După ce a pus pe direcție proiecte de infrastructură rutieră, de îmbunătățire a sistemului de salubritate ori de atragere a investitorilor, Consiliul Județean caută acum soluții și pentru ecoturism.
La începutul lunii trecute, la propunerea conducerii instituției, aleșii bihorenilor au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru cinci proiecte pe care administrația județeană și ANANP le-au pregătit pentru trei arii protejate importante – Defileul Crișului Repede, Pădurea Craiului și Muntele Șes.
Citește și: Ce se întâmplă dacă Putin închide gazul în Europa
Respect pentru natură
„Proiectele vizează valorificarea potențialului turistic al județului nostru. Consiliul Județean își propune să facă acest lucru, arătând în același timp respect pentru natură”, a declarat vicepreședintele CJ Bihor, Mircea Mălan.
Practic, cele două instituții partenere, alături de primăriile pe teritoriile cărora se află ariile protejate, și-au propus să aplice diferite măsuri de conservare a biodiversității, astfel încât să-i determine pe turiști să fie responsabili. Pe scurt, soluții pentru ca aceștia să nu mai campeze oriunde, să nu își lase gunoaiele prin păduri ori mașinile urcate pe stânci și nici să își facă nevoile pe unde apucă.
Toate cele cinci proiecte, în valoare însumată de 13 milioane lei, urmează a fi depuse spre finanțare în Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), unde s-a deschis recent o axă dedicată conservării ariilor protejate. Până acum, Bihorul este singurul județ care a pregătit proiecte pentru această componentă, termenul limită pentru depunere fiind finalul acestei luni.
Turism controlat
Proiectele prevăd amenajarea unor centre de management al ariilor protejate, construite exclusiv din lemn și piatră, în Șuncuiuș, Vadu Crișului, Bratca, Dobrești și Șinteu. Aceste centre vor fi înconjurate de foișoare din lemn și zone de camping.
Va fi pentru prima oară când autoritățile din Bihor amenajează campinguri. „Dacă mergem acum în aceste zone, vom întâlni turiști cu corturi împrăștiate peste tot. Ne dorim ca în interiorul ariilor protejate să avem un turism controlat, pentru ca natura și biodiversitatea să poată fi conservate”, explică Mălan.
De pildă, campingul din Șuncuiuș, amenajat vizavi de Peștera Ungurul Mare, va putea găzdui 57 de corturi și va avea și o clădire administrativă, cu dușuri, toalete și o sală de conferințe, pentru întâlniri ale iubitorilor de natură.
La Vadu Crișului, dincolo de podul rutier unde începe traseul spre peștera și cascada cu același nume, vor fi create 107 locuri pentru campat, înconjurate de 8 foișoare, și va fi amenajată o parcare cu 100 locuri, astfel încât turiștii să nu-și mai lase mașinile prin pădure și pe malul Crișului. În plus, concentrându-i într-o singură zonă, autoritățile se asigură și că pădurile sunt ferite de incendii.
Pentru marginea ariei protejate, la Groși, autoritățile iau în calcul să amenajeze un traseu de aventură pe două roți, care să nu perturbe natura. Având un traseu amenajat, turiștii nu vor mai hoinări prin toată aria, periclitând speciile rare.
Citește și: Cum ajută Uniunea Europeană la integrarea economică a Republicii Moldova
Soluția bunăstării
La Dobrești, amenajări similare, cu foișoare și camping, se vor face la coada lacului Vida (foto), și acesta o atracție naturală a Bihorului.
„Luăm în considerare să depunem și un proiect care să aibă ca finalitate crearea condițiilor pentru biodiversitate de calitate în lac, care presupune o decolmatare consistentă, azi lacul fiind în proporție de 75% colmatat”, spune vicepreședintele CJ Bihor.
În Șinteu, o zonă turistică mai puțin cunoscută a județului, Primăria a pus la dispoziție un teren de aproape 8 hectare, unde, pe lângă infrastructura de vizitare, autoritățile județene vor să amenajeze un iaz artificial, pentru speciile de broaște ocrotite de pe teritoriul Muntelui Șes.
„Am mai depus un proiect în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru că vrem să amenajăm și o pistă pentru bicicliști și un traseu de drumeție. În comuna noastră nu putem câștiga din agricultură, dar turismul în natură ar putea aduce beneficii localnicilor”, zice primarul Lasak Benedek.
Rezervație complexă
Un alt proiect menit să dezvolte ecoturismul l-a inițiat Primăria Drăgești, dar tot în parteneriat cu CJ și ANANP. Comuna are o rezervație de peste 1.500 de hectare cu situri de paleontologie, speologie și arheologie, pusă sub protecție încă din 1971.
Aici au fost descoperite fosile de balenă pitică, delfini și urme pietrificate ale unor scoici din vremea când zona era acoperită de ape. De asemenea, au fost dezgropate urme ale unor case dacice, ale unei vechi fortificații, precum și un tezaur de argint dacic.
Aproape necunoscută turiștilor, dar și fără infrastructură adecvată, aria va avea trasee de drumeție lungi de aproape 5 kilometri (amenajate exclusiv manual și pe traseul potecilor deja folosite de localnici), puncte de belvedere, o zonă de picnic și un centru de management al rezervației.
În plus, Peștera Stracoș, în prezent inaccesibilă, va fi deschisă speoturismului pe o porțiune de 100 metri. „Ne dorim să protejăm zona și să avem un turism organizat și durabil”, spune primărița Delia Fărcaș. Pentru că minunățiile naturii trebuie deopotrivă să fie admirate și ocrotite…
Inamicul verde
Multe zone protejate din Bihor sunt „cotropite” de un invadator aparent mai inofensiv ca omul, dar care dă mari bătăi de cap: feriga. Considerate primele plante apărute pe Terra, ferigile nu doar că sunt foarte rezistente, ci se și răspândesc cu ușurință, acaparând suprafețe tot mai mari de terenuri.
Numai pe teritoriul ariei protejate care înconjoară defileul Crișului Repede, primăriile au raportat 2.000 de hectare de pășuni și dealuri invadate de ferigi, dezavantajul major fiind că sub frunzele lor nu mai cresc alte plante, nici cele ocrotite de lege.
Ca să oprească proliferarea, CJ Bihor are de gând să cumpere, tot cu bani europeni atrași prin POIM, un utilaj care să poată urca în zone inaccesibile și să tundă ferigile, specialiștii opinând că, după mai mulți ani de tăieri, aceste plante ar putea dispărea.
Acest articol a fost publicat și în Bihoreanul, în cadrul proiectului EU Cohesion Funds Impact on People’s Lives.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
