Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) a Parlamentului European aprobă joi acordul la care s-a ajuns în legătură cu noul Regulament privind stocarea gazelor naturale, ce urmărește eliminarea dependenței UE de Rusia în domeniul energetic.
Acordul, obținut prin procedura de trialog cu Comisia Europeană și Consiliul UE, a fost salutat și în Concluziile adoptate la finalul Consiliului European, al liderilor de stat și de guvern, fiind solicitată punerea cât mai rapidă în aplicare a acestuia.
Propunerea privind stocarea gazelor, înaintată de Comisia Europeană pe 23 martie a.c., a fost făcută pentru a aborda riscurile legate de furnizarea de gaze în urma războiului cauzat de Rusia în Ucraina.
Mecanism de asigurare a securității energetice
Un mecanism de asigurare a securității energetice a devenit și mai necesar, după ce Rusia a oprit, pe 27 aprilie, furnizarea de gaze către Polonia și Bulgaria, iar pe 31 mai s-au oprit și o serie de livrări către Danemarca și Germania.
„Comisia ITRE a solicitat Parlamentului European dezbaterea acestui act legislativ în procedură de urgență și am reușit să trecem extrem de rapid prin procesul colegislativ”, a declarat la finalul negocierilor dintre Consiliu și PE, europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele ITRE și raportor pe acest dosar.
Acest „maraton legislativ” este fără precedent la nivel european, a subliniat la rândul său șeful comisiei de negociere a Parlamentului European – nimeni altul decât reputatul Jerzy Buzek, fost premier al Poloniei (1997-2001) și președinte al Parlamentului European (2009-2012) – care a arătat că „UE învață să reacționeze tot mai rapid în situații de criză”.
Prevederi esențiale
Colegiuitorii au convenit, în cadrul unor negocieri interinstituționale, că ar trebui constituite stocuri de cel puțin 80 la sută din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor pe teritoriul statelor membre înainte de începutul iernii 2022/2023 și de 90 la sută înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă.
Uniunea va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85 la sută din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor în 2022. Obligația de constituire de stocuri va fi limitată la un volum de 35 la sută din consumul anual de gaze înregistrat de statele membre în ultimii cinci ani, pentru a se evita un impact disproporționat asupra anumitor state membre cu o capacitate de înmagazinare semnificativă.
Întrucât nu toate statele membre au instalații de înmagazinare pe teritoriul lor, colegiuitorii au convenit ca statele membre care nu dispun de instalații de înmagazinare să aibă acces la rezervele de stocare a gazelor din alte state membre.
Siguranța furnizării de energie
„Am dorit și am reușit să ne asigurăm că, dacă apar distorsionări majore ale pieței la toamnă sau la iarnă, vom fi mai bine pregătiți pentru a face față acestor amenințări. Iar energia în general, gazele în mod special, să nu mai fie folosite ca instrumente de șantaj de Federația Rusă.
De asemenea, împreună cu celelalte măsuri cuprinse în Regulament vom începe să reducem dependența noastră de importurile de gaze din Rusia, până la a fi înlocuite în totalitate”, a explicat europarlamentarul Cristian Bușoi.
La rândul său, Jerzy Buzek a arătat că noul Regulament completează, practic, Regulamentul privind siguranța furnizării de gaze adoptat, în 2017, la nivel european, consecință inclusiv a „războaielor gazului” dintre Rusia și Ucraina, din 2006 și 2009, când au fost state europene care au rămas fără gaze naturale în plină iarnă.
„La nivelul UE suntem mult mai bine pregătiți pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple! Dar ne lipseau aceste prevederi privind capacitățile de stocare. Acum am prevăzut tot ceea ce este necesar – este ca un fel de „poliță de asigurare” a cetățenilor europeni, dar și a industriei și IMM-urilor, a consumatorilor vulnerabili, spitale etc. Le garantăm siguranța furnizării de energie la iarnă, dar și în anii următori!”, a declarat Jerzy Buzek.
Alte elemente ale acordului
Pe lângă prevederile privind înmagazinarea gazelor, acordul prevede și alte măsuri menite să întărească securitatea energetică a Uniunii Europene. Printre acestea se numără o „traiectorie de constituire a stocurilor”, dar și o procedură de certificare a operatorilor de înmagazinare, „care ne permite să ne asigurăm că stocarea în UE nu va mai fi controlată de cei ce vor să speculeze cu prețurile la gaze”.
Acordul conține și un mecanism voluntar de achiziții comune a gazelor naturale, care „va permite UE să intre în concurență cu achizițiile țărilor asiatice, din America sau de pe piața arabă” și implicit să obțină prețuri mai bune prin cantitățile mari achiziționate.
Jerzy Buzek a amintit că, în 2010, pe când era președinte al Parlamentului European, împreună cu Jacques Delors (președinte al Comisiei Europene 1985-1995, „părinte” al pieței unice europene – n.r.) a propus un mecanism de achiziții comune a gazelor naturale, dar „la acea vreme, nu toate statele membre au fost interesate. Acum situația s-a schimbat…”.
Acordul privind stocarea gazelor naturale mai conține prevederi privind posibilitatea statelor membre de a coopera cu părțile contractante pentru a stoca volume suplimentare de gaze. În perspectivă, Ucraina, de exemplu, are capacități de stocare foarte mari – 30 miliarde de mc. Asta în condițiile în care capacitățile de stocare ale UE cumulează aproximativ 100 miliarde de mc.
Nu în ultimul rând, acordul conține o prevedere concretă în legătură cu utilizarea gazelor doar de la „furnizori pe care se poate conta”. Din culisele negocierilor, Buzek a arătat că Parlamentul European și-ar fi dorit formulări mai ferme, aluzie la relațiile cu Rusia, dar au fost state membre care s-au opus unui astfel de semnal.
„UE refuză să aibă vreo legătură sau să finanțeze anumite acțiuni pe continentul nostru – acțiuni oribile, inacceptabile și brutale (…) Posibilitatea unor poziții mai ferme există, iar statele membre știu foarte bune cât de importantă a fost această idee pentru Parlamentul European”, a subliniat Buzek.
După votul prin care acordul privind stocarea gazelor naturale va fi aprobat în Comisia ITRE, în cursul lunii iunie va fi dat votul formal prin care acordul va fi validat în plenul Parlamentului European. De asemenea, acordul va fi validat de Consiliu, urmând ca, în cel mult câteva săptămâni, Regulamentul să intre în vigoare odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Mecanism de solidaritate energetică
Capacitatea de stocare a gazelor naturale diferă de la un stat membru al UE la altul. Ca mecanism de solidaritate, statele se pot ajuta între ele în caz de necesitate sau oferirea unor spații de stocare.
La acest mecanism s-a ajuns dat fiind faptul că sunt o serie de state insulare, precum Malta, Cipru și Irlanda, fără capacitate de stocare. Dar sunt și state precum Slovenia, Lituania sau Grecia aflate în situații similare.
Acordurile de solidaritate le asigură siguranța energetică, în special prin interconectarea rețelelor de aprovizionare cu gaze naturale. În același timp, pentru viitor, se impune o extindere a acestor rețele, dar și realizarea de noi terminale pentru gaz lichefiat.
Astfel de obiective sunt cuprinse inclusiv în planul de propuneri REPowerUE, lansat recent de Comisia Europeană și aflat în dezbaterea statelor membre. Unele state au trecut deja la acțiune, un exemplu în acest sens fiind terminalul de gaze lichefiate de la Kavala (Grecia), cu o capacitate de 5 miliarde mc/an, un proiect în cadrul căruia cooperează Grecia, Bulgaria și România.
„Rodaj” pentru mecanismul de achiziție la comun
Mecanismul de achiziționare la comun a gazelor naturale la nivelul statelor membre UE și procesul de creștere a cantității de gaz înmagazinate trebuie să meargă în paralel, apreciază președintele Comisiei ITRE, Cristian Bușoi: „Nu putem cere Comisiei Europene să încheie acordurile înainte să începem să umplem stocurile.
Și chiar dacă am avut discuții bune cu SUA, Algeria, Azerbaidjan, Qatar, chiar dacă avem discuții foarte pozitive cu Israelul și Egiptul pentru ca gazul natural lichefiat să vină din Egipt prin Israel și dorim de asemenea să crească colaborarea noastră cu Norvegia, avem nevoie de timp. Începem acum, iar în perspectivă statele membre știu ce au de făcut”.
