O sumă uriașă de bani europeni este disponibilă pentru autoritățile județene din zonele limitrofe granițelor de stat, fonduri ce pot fi accesate prin proiecte transfrontaliere. Programele de aplicare, în număr de cinci, corespund granițelor cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina și Moldova. Cu toate că cele cu Moldova, țară de aceeași limbă cu noi, ar trebui să fie în topul contractărilor, ele sunt în realitate, deocamdată, exact la coadă: zero proiecte contractate, din 241 depuse. Cu Bulgaria, unde se pot cheltui peste 250 milioane de euro, au pornit deja la drum 161 de proiecte; până și cu Serbia se produc 38 de proiecte. O consolare merită menționată totuși pentru Iași: a depus cele mai multe proiecte dintre județele de pe granița de est.
Apropierea României de Republica Moldova se lasă așteptată în domeniul proiectelor europene comune. Dintre cele 241 de proiecte depuse prin Programul Operațional Comun România – Republica Moldova, nu a fost contractat încă niciunul. Motivul: apelul de proiecte, deschis în decembrie 2017, abia s-a încheiat anul acesta, în luna mai.
Cu 11 proiecte mari depuse (aproape 24 milioane euro în total, din cele 89 de milioane alocate), Consiliul Județean Iași domină clasamentul aplicanților. Concurența este însă imensă. De ce stau mult mai bine programele pornite cu celelalte state vecine?
O marjă largă
Programele operaționale europene comune pe care România le derulează cu țările vecine sunt o sursă bună de finanțare pentru diferite proiecte. Marja de aplicare e foarte largă, de la educație și cultură, la sănătate și infrastructură rutieră. Cel mai mare este Programul Operațional Comun cu Bulgaria (Interreg), unde, pentru cele 258,5 milioane de euro puse la bătaie, au fost semnate până la 30 septembrie nu mai puțin de 161 de contracte dintre cele depuse. Unele sunt deja finalizate.
Și cooperarea (Interreg) cu celălalt vecin membru UE, Ungaria, beneficiază de fonduri generoase (231,8 milioane de euro), dar în acest caz doar 16 proiecte au intrat în derulare.
În sud-vest, Serbia beneficiază și de finanțare preaderare, programul comun cu România totalizând 88,1 milioane de euro. Nu mai puțin de 38 de proiecte au primit acceptul autorității de management, cele mai multe fiind inițiate deopotrivă de unități administrativ-teritoriale timișene și sârbești.
Pe granița de nord, plus zona Deltei, programul similar cu Ucraina beneficiază de 66 de milioane de euro, însă cele 196 de proiecte înregistrate au depășit oferta de finanțare cu peste 100%. Interesant este că solicitările depuse din țara vecină sunt mai mari decât cele provenite din județele de frontieră românești. Până în urmă cu o lună, niciun proiect nu fusese lansat.
Administrațiile județene vor partea leului
În mandatul trecut, 2007-2013, Republica Moldova și Ucraina făceau parte din același program de cooperare teritorială, dotat cu 138,1 milioane de euro. Suma a fost împărțită între 140 de proiecte, printre care construirea gazoductului Iași-Ungheni și înființarea Serviciului SMURD Moldova. Acum, în Programul Operațional Comun cu Republica Moldova sunt alocate 89,1 milioane de euro – sumă care, la fel ca în cazul Ucrainei, ar putea fi depășită de cerere: numai Consiliul Județean Iași a înregistrat 12 proiecte care însumează 24 de milioane de euro, mai mult de un sfert din fondurile alocate.
Mai multe proiecte decât Iașiul are administrația județeană din Botoșani, 13 mai exact. Și CJ Vaslui a inițiat zece proiecte, care vizează tot atâtea milioane de euro. Alături de cele patru județe din dreapta Prutului, pot accesa fonduri Suceava, Bacăul, Piatra Neamț și Bucureștiul (centre majore), dar și beneficiari ai Proiectelor Majore de Infrastructură, dacă implicarea lor în aria programului este necesară. Dincolo de Prut, toate raioanele moldovenești, inclusiv cele transnistrene, sunt incluse în această arie.
241 de proiecte de unit malurile Prutului
În cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 au fost înregistrate 162 de proiecte „SOFT” (cu solicitare de finanțare sub un milion de euro fiecare și fără componentă de infrastructură) și 79 de proiecte pe apelul „HARD”. Cele 241 de proiecte sunt în etapa de verificare administrativă și a eligibilității; doar cele care îndeplinesc aceste criterii vor fi evaluate din punct de vedere tehnic și financiar.
Cele 12 proiecte depuse de CJ vizează investiții de 24 milioane de euro în infrastructura rutieră, spitale, cercetare, reabilitarea și promovarea monumentelor istorice, iar 11 dintre ele sunt de categorie „HARD”. Iată pe ce a pariat Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă a Consiliului Județean Iași.
Cultura înainte de toate
• Restaurarea Muzeului „Ion Creangă” (Bojdeuca-clădire de patrimoniu, curtea interioară și clădirea-muzeu), în cadrul proiectului „Călător pe meridiane culturale” (1,7 milioane de euro). În țara vecină, parteneri sunt Consiliul Raional Fălești, cu reabilitarea Muzeului de istorie și etnografie „Lazăr Dubinovschi”, și Primăria orașului, cu revalorificarea monumentului de arhitectură Strada centrală Ștefan cel Mare (drum de acces din pavaj de granit și punerea în valoare a zonei de protecție a acestuia).
• Muzeul „Mihai Eminescu” va fi reabilitat și consolidat prin parteneriatul „Educație și cultură fără frontiere” pentru care s-a solicitat suma de 1,6 milioane de euro. Partener este tot raionul moldovenesc Fălești, unde ar urma să fie renovat un alt monument de arhitectură: Școala Primară Mixtă Fălești.
• Ansamblul Casei Memoriale „Constantin Negruzzi” de la Hermeziu (sat din comuna Trifești, situat pe malul Prutului), ar putea să fie reabilitat „la pachet” cu repararea bisericii de lemn de la Vorniceni, din raionul Strășeni. Pe lângă biserica veche de două secole, proiectul de 1,5 milioane de euro include și conservarea și restaurarea cuptoarelor de olărie vechi de 600 de ani din același sat.
• Cu 1,7 milioane de euro, CJ speră să restaureze Stăreția Mănăstirii Golia (clădire ce datează de la sfârșitul secolului al 18-lea), iar Consiliul Raional Ungheni să reabiliteze și să doteze Muzeul din comuna Sculeni, fondat în 1985 în clădirea fostei școli primare.
Reconstrucție și dotare în spitale
• Diagnosticarea și tratarea endometriozei (afecțiune caracterizată prin dezvoltarea unor tumori) va fi posibilă la Spitalul „Elena Doamna” Iași și la Spitalul Raional Fălești prin formarea unei echipe de experți și achiziționarea aparaturii medicale necesare. Prin parteneriatul „Endomanet – Endometriosis Management Network”, investiție de aproximativ 1,6 milioane de euro, ar putea fi diagnosticate sute de cazuri în rândul populației feminine din Iași și din Republica Moldova. Pentru partea din dreapta Prutului, a fost depusă o solicitare și la Compania Națională de Investiții, pentru 1,3 milioane de euro.
• Dotarea cu aparatură performantă a secției de cardiologie a Spitalului de Copii „Sf. Maria” Iași și modernizarea și înzestrarea secției de pediatrie a Spitalului Raional Strășeni, proiect în valoare de 1,5 milioane de euro, este prima propunere a CJ Iași în domeniul sănătății.
• O secție a Spitalului de Pneumoftiziologie Iași va fi renovată și consolidată, iar Consiliul Raional Telenești va construi Oficiul Medicilor de Familie din raionul menționat. Cost estimat: 1,9 milioane de euro. Spitalul ieșean urmează să fie dotat cu echipamente și aparatură medicală, de data aceasta în cadrul unui proiect în valoare de 6,4 milioane de euro derulat în parteneriat cu Spitalul Raional Ungheni, care intenționează să achiziționeze un sistem radiografic digital. Și în acest caz, CJ a depus o solicitare paralelă la Compania Națională de Investiții, pentru 6 milioane de euro.
• De investiții în echipamente medicale va beneficia și Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” Iași, care va achiziționa un mamograf de înaltă performanță, cu o valoare aproximativă de 3-400.000 de euro. Peste Prut, la Sîngerei, va fi renovat Stabilimentul Medical din localitate.
Bani de drum și cercetare
• Pentru modernizarea drumului județean 249A, spre podul peste Prut, sunt necesare două proiecte. Astfel, sectorul Mânzătești-Ungheni (4 km) este inclus într-un parteneriat cu Consiliul Raional Sîngerei, unde, de asemenea, va fi refăcut un segment de drum între localitățile Bobletici și Drujba. Prin al doilea proiect, egal ca valoare cu primul (2,3 milioane de euro), va fi modernizat drumul între localitățile Holboca și Bosia (9 km). Partener în proiect va fi raionul Leova, unde urmează să fie refăcut un drum de acces spre satul Hănăsenii Noi (1,2 km).
• Un proiect de cercetare inițiat de Institutul de Energetică al Academiei de Științe de la Chișinău va fi pus în practică la Răducăneni, în parteneriat cu CJ Iași și Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”. Inițiativa menită să studieze utilizarea resurselor regenerabile solare pentru obținerea de energie are nevoie de o finanțare de 200.000 de euro.
Dacă vor fi acceptate la finanțare, pe lângă aceste 12 proiecte, CJ va mai derula încă trei, depuse de Agenția de Dezvoltare Intercomunitară Euronest în același Program Operațional Comun. Acestea se referă la prevenirea efectelor cauzate de fenomene naturale (325.000 de euro), la dezvoltarea competențelor antreprenoriale în rândul studenților (371.447 euro) și la îmbunătățirea capabilităților bazate pe tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) în Iași, Botoșani, Vaslui și Republica Moldova (2,2 milioane de euro).
Cei din urmă, dar nu ultimii
Dacă CJ Iași a deschis seria aplicațiilor pentru fonduri europene, Primăria Iași a închis-o. Cu doar trei zile înainte de termenul limită de depunere a proiectelor, Municipalitatea ieșeană s-a aliat cu Consiliul Raional Telenești și cu Primăria Municipiului Soroca în încercarea de a obține o finanțare de 7,76 de milioane de lei. Proiectul vizează dezvoltarea cooperării și consolidarea relațiilor transfrontaliere prin crearea unui centru cultural multietnic, reabilitarea Muzeului Telenești și a Parcului „Mihai Eminescu” din Soroca. Mai multe proiecte culturale și artistice comune pe ambele frontiere ar urma să fie organizate pe o perioadă de 24 de luni.
Un alt proiect, adoptat de Consiliul Local Iași pe ultima sută de metri, propune ca asocierea Municipiului Iași cu „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” și Consiliul Raional Ungheni să obțină fonduri de 6,9 milioane de lei pentru „Reabilitarea infrastructurii de transport în regiunea transfrontalieră Ungheni-Iași, în vederea fluidizării traficului către Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni” (dinspre orașele Ungheni și Iași deopotrivă).
Zarurile au fost aruncate: toată lumea și-a făcut temele și a predat lucrările. Evaluarea e în curs și, chiar dacă n-a fost să fie în an centenar, rezultatele vor apărea din 2019 încolo.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
