Un an de război. Românii au donat sute de mii de euro pentru ucraineni

Data:

Refugiații ucraineni au început să vină în România chiar din prima zi a invaziei militare rusești în țara vecină, pe 24 februarie. De atunci, au trecut granița peste 1,6 milioane de persoane. Au rămas în România circa 106.000 de oameni. UNICEF estimează că circa 33% dintre aceștia sunt copii.

Mobilizarea românilor pentru a-i spriji pe refugiați, într-o proporție covârșitoare mame și bunici cu copii, a fost incredibilă. Încă din acea primă, sute de voluntari au venit la granițele României cu mâncare și ceaiuri calde, au asigurat transport și cazare, dar și sprijin moral.

Apoi, pe măsură ce războiul a continuat, alte persoane s-au mobilizat și au început să-i ajute și pe ucrainenii rămași în zona frontului, cu alimente, medicamente și echipamente care să sprijine armata ucraineană.

17 camionete și dube, 4 camioane, 3 drone, o mașină de pompieri și un spital mobil

Unul dintre cei mai eficienți în a strânge donații este Radu Hossu. Din momentul în care a decis să meargă în Ucraina, chiar pe linia frontului, până în prezent, brașoveanul a reușit să strângă incredibila sumă de 415.000 de euro de la români și firme românești care au înțeles cât de important este sprijinirea celor care luptă pentru a împiedica, în cele din urmă, apropierea armatei rusești de România.

„Din donațiile voastre am dus în Ucraina:

  • 17 mașini (4×4 SUV și dube) cu o valoare medie de aproximativ 7.500 fiecare (în care intră și reparațiile necesare, caucucuri off road etc) = 127.500 euro;
  • Reparația a 4 mașini ale Gărzii Teritoriale Civile = 5.500 euro;
  • 30 (+ 3 bucăți donate de voi) de generatoare în valoare de 1000 euro bucata = 30.000 euro;
  • aproximativ 40 tone de ajutoare umanitare. Mancare neperisabilă, greu perisabilă, mancare pentru animale, obiecte și produse de igienă, medicamente, pături etc = aprox. 40.000 euro;
  • 4 camioane DAC decomisionate de Armata Română și cumpărate de la un civil, la un preț de 8000 bucata (5.500 euro camionul + reparații) + 4000 euro transport = 36.000 euro;
  • 10 camere PTZ pentru orașul Mykolaiv = 6500 euro;
  • 3 drone DJI x 2500 euro + 1 dronă cu Night Vision x 8000 euro + 1 drona Matrixx x 4000 euro = 19.500 euro;
  • Diverse echipamente de protecție pentru Garda Teritorială Civilă = 15.000 euro;
  • Mașina de Pompieri livrată în Bakhmut – 26.000 euro + transport = 28.000 euro;
  • Spitalul Mobil Oleg Gubal (proiect în derulare) = 70.000 euro investiți până acum;
  • Consumabile (motorină pentru transportul vehiculelor, plată șoferi etc) timp de 4 luni de zile = aprox. 5000 euro”, acesta este bilanțul incredibil al sprijinului oferit de români, prin intermediul lui Radu Hossu, prezentat de acesta pe pagina sa de Facebook.

Radu Hossu a menționat că a fost fraudat de 13.000 euro de o firmă medicală și i-a dat în judecată pentru recupererea prejudiciului.

În plus, va mai demara un proiect, „Salvări pentru Ucraina”, pentru care a strâns deja de la persoane private și în special de la un antreprenor din Brașov 60.000 euro.

„Ținta mea este să strângem peste 100.000. Una dintre ambulanțe se va duce la Cernăuți de unde am primit cerere explcită din partea spitalului lor. Mai multe detalii zilele următoare”, a menționat Radu Hossu.

Citește și: Românul care a strâns 250.000 de euro pentru ucraineni. „Am trecut prin zeci de baraje de artilerie. Dar simt că fac ceva bun”

Alți 300.000 de euro strânși de EFOR. Peste 47.000 refugiați ajutați la Iași de FONSS

Numeroase organizații neguvernamentale din România s-au mobilizat în acest an pentru a duce ajutoare, sub formă de alimente, medicamente și alte necesități, în zonele din Ucraina afectate de război sau pentru a sprijini pe refugiații care și-au găsit adăpost în România sau doar au trecut temporar pe aici.

PRESShub prezintă bilanțul câtorva dintre acestea, dar articolul nu acoperă întreaga mobilizare care s-a petrecut în 2022 și 2023 în societatea civilă.

Expert Forum (EFOR), de exemplu, a primit donații de 250.000 de euro, de la persoane fizice și juridice din România, pentru ucraineni, potrivit bilanțului anual. S-au adăugat 50.000 de euro în bunuri și echipamente. EFOR a făcut 40 de transporturi în Ucraina, inclusiv până în orașele de pe linia frontului, precum Izium și Bahmut, acesta din urmă aflat și azi sub asalt rusesc.

EFOR arată că peste 30.000 de ucrainei au fost ajutate de către organizație, prin donațiile românilor.

47.574 persoane refugiațe din calea războiului din Ucraina au fost sprijinite numai la Iași, de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), care a înființat un centru de asistență umanitară, cu sprijinul Primăriei Iași, a Asociației Afterhills, ParentIS și Asociația Grupul Zâmbetul Nostru.

45,22% dintre serviciile furnizate sunt de asistență umanitară (21 515 persoane) și 54,77% dintre servicii sunt servicii specializate pentru suport social, medical și integrare (26 059 persoane), potrivit bilanțului centrului.

Citește și: VIDEO Ucrainenii refugiați în Iași au gătit, de Crăciun, pentru oamenii fără adăpost

Bilanțul Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
Bilanțul Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

Organizația Salvați Copiii a asistat 231.853 de refugiați ucraineni, dintre care 125.660 de copii și 106.193 de adulți.

26.401 de persoane au fost sprijinite prin programul de asistență financiară pregătit de Salvați Copiii România. 9.493 de copii și 11.346 de adulți au fost primit consiilier, 1.500 de copii au fost sprijiniți să aibă acces la educație, 183.600 de mese au fost distribuite la bucătăria mobilă din Isaccea,

Organizația Salvați Copiii a oferit servicii la 10 puncte de trecere a frontierei (funcționează în prezent 4), în 5 centre de azil, în 3 tabere mobile de refugiați, în 3 zone de tranzit, în 8 locații unde a înființat centre de consiliere și în 13 școli și grădinițe, potrivit bilanțului organizației.

Citește și: Copiii din Ucraina au fost forțați să se ascundă în buncăre peste 900 de ore în ultimul an

Sprijin complet pentru refugiația

Grupul de Facebook Uniți pentru Ucraina/Об’εднанi за Украiну a fost creat de europarlamentarul Vlad Gheorghe cu aproape două săptămâni înainte să înceapă invazia militară rusească.

„Din 24 februarie 2022 și până astăzi, grupul a depășit 284.000 de membri și continuă să crească – este al doilea grup de ajutor pentru ucraineni din Europa, după unul similar din Polonia, țară cu populație dublă. În 12 luni, pe grup au fost 165 272 de postări, 782 511 de comentarii, 4696 539 de reacţii și 31 035 560 de utilizatori au văzut ce s-a discutat.

Pe grup au fost 1.756 de postări, 7.768 de comentarii și 45 587 de reacții în prima zi de război. Pe 26 februarie, numărul postărilor crescuse de aproape 10 ori, la.16 254, iar cazurile se rezolvau instant pe grup. Ne-am organizat exemplar înainte ca guvernul român să miște ceva.

În primele zile pe formularele noastre erau deja mii de înscriși – traducători și voluntari care ofereau cazare, transport, donații în produse și în bani din țară și din diaspora”, a scris Vlad Gheorghe, la un an de la extinderea războiului din Ucraina.

Citește și: Sondaj: 95% dintre ucraineni cred în victorie, iar peste 80% doresc aderarea la Uniunea Europeană

Voluntarii români au oferit cazare, transport cu mașinile lor sau au cumpărat bilete de tren ori de avion, au dus animale la veterinar, le-au dat oamenilor haine, alimente și chiar bani.

„Românii au stat zile și nopți să întâmpine mame cu copii fugiți din calea bombelor și au pus umanitatea mai presus de barierele lingvistice, culturale, religioase, politice. Au trimis donații dincolo de granițe, de la tone de făină pentru pâinea celor rămași sub bombe până la mâncare pentru animalele din adăposturi.

Autoritățile locale, companiile de telefonie, băncile, ONG-urile și-au comunicat mesajele pe grupul nostru.

Românii au botezat bebeluși născuți pe pământ românesc și au adoptat familii de ucraineni la mesele de sărbători. Ucrainenii au organizat campanii de strâns gunoaie, ne-au scris urări de Ziua României, ne-au mulțumit cu produse tradiționale, desene și obiecte artizanale”, a menționat Vlad Gheorghe.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto INQUAM_Photos_George_Calin

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

ZAFINI SOLUTIONS S.R.L. a implementat proiectul „Construire hale de producție C1 și C2 și împrejmuire”

ZAFINI SOLUTIONS S.R.L. a implementat proiectul „Construire hale de producție C1 și C2 și împrejmuire”

Rata șomajului în Botoșani creşte de la lună la lună

Rata șomajului în Botoșani creşte de la lună la...

Unitatea Administrativ – Teritorială Municipiul Slatina, în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „Realizare infrastructură pentru biciclete“

Unitatea Administrativ – Teritorială Municipiul Slatina, în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „Realizare infrastructură pentru biciclete“