Un candidat contestă alegerile de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Conferențiarul universitar Adrian Muraru, care a primit doar 15 voturi, a identificat mai multe nereguli în primul tur al scrutinului intern, la care actualul rector, Tudorel Toader, a ieșit pe locul al doilea.
Alegerile cu cei mai mulți candidați pentru funcția de rector
Primul tur al alegerilor pentru funcția de rector al Universității „Al.I Cuza” din Iași a avut loc pe 12 martie. Din cele 733 de voturi exprimate, prof.dr. Liviu Maha a obținut 222 și a ieșit pe locul I. Pe cea de-a doua poziție se situează Tudorel Toader, cu 191 dintre voturi.
Alegerile de la universitatea din Iași sunt printre cele mai competitive. În cursă au intrat șase candidați, cei mai mulți dintre toate scrutinurile pentru rector care au avut loc în țară.
Alte patru cadre didactice au intrat în cursă cu cei doi, dar nu au adunat destule voturi pentru a ajunge în turul al doilea.
Un candidat contestă alegerile. Ce invocă
Conferențiarul universitar dr. Adrian Muraru a trimis Biroului Electoral Central (BEC) al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar și Ministerul Educației o contestație, în care cere constatarea „nulității absolute a rezultatelor alegerilor desfășurate la data de 12 martie 2024 pentru ocuparea funcției de rector al UAIC”.
Primul motiv de Adrian Muraru este că listele de vot nu au fost afișate cu cel puțin 2 săptămâni înainte de data alegerilor, așa cum prevede legea.
„Neafișarea listelor de vot cu cel puțin 14 zile calendaristice înainte de data votării, în pofida prevederilor OM nr. 6.227/2013. Metodologia-cadru privitoare la alegerile universitare aprobată prin OM nr. 6.227/2023:
„Articolul 31. Afișarea listelor de vot (fără codul numeric personal), delimitarea secțiilor, numerotarea și aducerea la cunoștința publică a secțiilor de votare și a locației de vot se fac cu cel puțin 14 zile calendaristice înaintea datei de vot.” (v. Anexa nr. 1 la contestația de față)”, arată cadrul universitar în contestație.
Adrian Muraru susține că listele au fost afișate pe 29 februarie, ceea ce înseamnă că între data publicării și alegeri au fost doar 13 zile.
Probleme cu comisia de contestații
Conferențiarul universitar consideră că există mai multe nereguli privind comisia de contestații, dar și cu limitarea timpului prin care se poate depunde o contestație.
„2) Componența inadecvată (minată de conflicte de interese) a comisiei de contestații stabilite prin Metodologia UAIC 2023 și limitarea intervalului în care o contestație poate fi depusă, în raportul cu timpul pus la dispoziție de aceeași metodologie pentru soluționarea acesteia, în cazul alegerilor din UAIC desfășurate în anul 2024.
Prevederea din art. 43, în privința componenței comisiei de contestație în cazul alegerilor universitare, al Metodologiei UAIC 2023 este atipică: cei care pot săvârși iregularități (v., e.g., punctul 1 din contestația de față), ori care sunt afectați de o iregularitate (v., e.g., punctul 8 din contestația de față) sunt și cei care judecă o contestație care privește calitatea sau acțiunile (respectiv, inacțiunile) membrilor BEC al UAIC, ceea ce plasează membrii comisiei de contestații în conflict de interese.
Apoi, termenul de 24 de ore menționat în articolul din Metodologia UAIC 2023 citat mai sus se aplică exclusiv „desfășurării alegerilor”, nu și organizării acestora, este adevărat, însă chiar și așa este un termen prohibitiv (de observat că în Anexa 1 a aceleiași Metodologii se prevede că rezolvarea eventualelor contestații are loc la un oarece interval de timp, nu în 24 de ore de la primirea acesteia: nu există «egalitate de arme» în aceasta chestiune)”.
Un candidat contestă alegerile, inclusiv Biroul Electoral
Cadrul unversitar consideră că Biroul Electoral Central, care a organizat alegerile pentru rector, a avut un caracter neimparțial pentru că președintele comisiei a fost doctorand al rectorului actual.
„Caracter neimparțial al BEC care a organizat alegerile pentru funcția de rector al UAIC la data de 12 martie 2023.
Președintele biroului electoral (BEC) al UAIC, și în 2020, și în 2024, a fost doctorand al rectorului în exercițiu al UAIC, și totodată consilier personal al aceluiași rector, în vremea în care acesta a ocupat funcția de ministru în Guvernul României”, susține Adrian Muraru.
În plus, acesta afirmă și că BEC nu a respectat principiul transparenței în timpul alegerilor de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza.
„Nerespectarea principiului transparenței în activitatea BEC al UAIC. Și în 2020, și în 2024, BEC al UAIC a lucrat fără să lase, pentru publicul larg sau în comunitatea academică, vreo urmă a deciziilor, hotărârilor luate: cu excepția unor documente impuse explicit prin dispoziții legale ca având caracter public, nu a fost publicat nici un document emis de acest for în exercitarea atribuțiilor. Nu am văzut hotărârile luate de acesta, cele obligatorii: e.g., deciziile de desemnare, în 2019 și în 2023, a președintelui BEC al UAIC.
Nu sunt cunoscute deciziile luate de BEC al UAIC în exercitarea atribuțiilor proprii indicate în metodologia specifică: e.g., deciziile BEC al UAIC din 2020 și din 2024 privitoare la modul în care este organizat centrul unic de votare – personal implicat, proceduri (nu membrii BEC al UAIC sunt cei care administrează procedura propriu-zisă de votare, ci alte persoane, erorile survenite eventual în acest proces neputând fi atribuite clar cuiva și nici măcar constatate ca atare, în lipsa vreunui document emis și publicat de BEC al UAIC, acesta din urmă fiind astfel exonerat de responsabilitatea pentru ele)”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
