Comisarul european pentru Cercetare: România este un actor emergent performant în inovare

Data:

Comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, va fi prezent luni, 19 septembrie, la Galați, pentru a participa la Conferința „Orizont Europa – Oportunități de finanțare pentru cercetătorii și întreprinderile românești”, organizată de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați alături de Comisia Europeană și Parlamentul European.

În avanpremieră la acest eveniment, comisarul Mariya Gabriel a acordat ziarului „Viața liberă” un amplu interviu în exclusivitate:

Cum ne poate ajuta cercetarea științifică să depășim multiplele crize cu care se confruntă societatea – pandemie, energie, schimbări climatice etc.?

Mariya Gabriel: Investițiile în cercetare și inovare reprezintă investiții în viitorul Europei. Finanțarea UE a permis echipelor din diferite țări și discipline științifice să colaboreze și să facă descoperiri extraordinare, transformând Europa într-un lider de talie mondială în domeniul cercetării și inovării.

Investițiile în cercetare și inovare sunt într-adevăr esențiale pentru abordarea provocărilor majore, cum ar fi schimbările climatice, pierderea biodiversității, îmbătrânirea populației, digitalizarea și inegalitățile din ce în ce mai mari. Cercetarea și inovarea au potențialul de a produce soluții noi care să ne ajute să abordăm aceste provocări.

Domenii precum sănătatea, tehnologiile digitale, transformarea industrială, societățile reziliente, resursele naturale, energia, mobilitatea, mediul, alimentele, economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și securitatea vor beneficia de pe urma activităților dinamice de cercetare și inovare.

Citește și: Observatorul astronomic din Odorheiul Secuiesc, reabilitat pe bani europeni

În plus, activitățile de cercetare și inovare generează de fapt beneficii pentru economie, deoarece se află în centrul productivității și competitivității economiei noastre și sprijină crearea de locuri de muncă noi și mai bune și dezvoltarea sectoarelor cu un grad ridicat de specializare.

În acest context, este responsabilitatea noastră ca cercetarea și inovarea să devină din ce în ce mai proeminente în peisajul politicilor UE și să fie recunoscute în inițiativele UE de sprijinire a creșterii reînnoite și catalizatori pentru sustenabilitatea socială, economică și de mediu.

O nouă caracteristică esențială a programului Orizont Europa este reprezentată de misiunile care urmăresc să abordeze provocările sistemice majore și să inspire încredere în capacitatea noastră de a crea o societate mai ecologică, mai rezilientă și mai bună pentru generațiile viitoare.

Acestea adoptă o abordare bazată pe colaborare pentru a cataliza eforturile ambițioase în materie de cercetare și inovare pe termen lung și care vizează realizarea unor schimbări reale pe teren.

Cele cinci misiuni acoperă domenii legate de schimbările climatice, cancer, oceane și ape, orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic și soluri sănătoase. Acestea includ obiective, termene și proceduri clar definite pentru urmărirea și evaluarea rezultatelor obținute.

Misiunea UE privind 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei are obiectivul concret de a oferi 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic în UE până în 2030. Aceste orașe vor acționa ca centre de experimentare și inovare pentru a permite tuturor orașelor europene să le urmeze exemplul până în 2050. Au fost selectate 100 de orașe din UE și 12 orașe din țările asociate, dintre care trei orașe sunt din România: București, Cluj-Napoca și Suceava. Felicitări!

Următoarele etape sunt dezvoltarea contractelor urbane în domeniul climei, o formă de cooperare cu părțile interesate de la nivel local și cu cetățenii, care va stabili planuri pentru ca orașele să atingă neutralitatea climatică până în 2030.

De asemenea, vor fi create rețele naționale în toate țările participante, pentru a sprijini orașele selectate pe drumul lor către neutralitatea climatică și pentru a implica și alte orașe în această călătorie ambițioasă.

O altă misiune privind cancerul va arăta modul în care cercetarea științifică poate contribui la abordarea provocărilor în materie de sănătate. Având în vedere că această boală este o problemă gravă și din ce în ce mai mare în Europa, cu 2,7 milioane de persoane diagnosticate cu această boală în fiecare an în UE-27 și 1,3 milioane de decese anuale din cauza cancerului, misiunea este o inițiativă importantă de politici publice și cercetare inovare.

Prin intermediul acestei misiuni de combatere a cancerului, cercetarea și inovarea vor îmbunătăți viața a peste 3 milioane de persoane până în 2030 prin prevenire și vindecare și îi va ajuta pe cei care suferă de cancer și pe membrii familiilor lor să trăiască mai mult și mai bine. Programele actualizate și extinse de screening și depistare timpurie implementate de toate statele membre vor ajunge la un număr mai mare de persoane și vor spori depistarea cancerului în stadiile incipiente.

Platforma europeană UNCAN.eu va permite cercetătorilor să analizeze date combinate de înaltă calitate provenite din cercetare, ceea ce va conduce la descoperiri mai rapide în înțelegerea cancerului. Au fost deja alocate fonduri pentru a dezvolta această platformă. O caracteristică a misiunii constă în așezarea cetățenilor și a pacienților în centrul cercetării și inovării, precum și în orientarea politicilor viitoare prin consultarea acestora cu privire la aceste inițiative.

Citește și: INTERVIU Cât de rentabil e metroul din Cluj. De unde vor veni 2 miliarde de euro

UE este și într-o competiție globală, cu actori puternici. Cât de pregătită este UE să facă față „noului val” al tehnologiilor care ne vor  modela viitorul? În ce mod răspunde unor astfel de provocări ”Agenda europeană pentru inovare”?

-Inovarea „deep tech (tehnologie profundă)”, al patrulea val de inovare, va transforma societățile noastre cu soluții care reunesc componente digitale și fizice, știință și industrie, precum și talente în domeniul ingineriei. Europa dorește să se afle încă de la început în fruntea acestui nou val de inovare. Am învățat din valul anterior, inovațiile digitale, că este foarte dificil de recuperat decalajul dacă nu suntem pregătiți încă de la început.

Prin urmare, am adoptat o Nouă agendă europeană pentru inovare cu cinci inițiative emblematice ambițioase pentru ca Europa să devină motorul global al inovațiilor și al întreprinderilor nou-înființate din domeniul tehnologiei profunde. Iar România enumeră deja startup-uri de succes din domeniul tehnologiei profunde, cum ar fi UIPath – cea mai importantă listare a unui startup european până în prezent la zi, și acesta a provenit din România.

Agenda se va axa pe cinci inițiative emblematice care vizează domenii în care Europa trebuie să își sporească performanța.

Prima este finanțarea întreprinderilor în curs de extindere. Prin acțiuni concrete, cum ar fi o nouă Lege privind cotarea la bursă, Agenda de inovare va mobiliza investitorii instituționali și privați din Europa să investească în extinderea întreprinderilor europene de tip deep-tech și să beneficieze de pe urma acesteia.

Cea de-a doua se axează pe transformarea mediului nostru de reglementare într-un mediu mai favorabil inovării, vom crea spații de experimentare și vom încuraja achizițiile publice. Acest lucru va îmbunătăți condițiile-cadru cu spații de testare în materie de reglementare, bancuri de încercare, laboratoare vii și achiziții publice în domeniul inovării.

Cea de-a treia inițiativă emblematică va viza consolidarea și interconectarea ecosistemelor de inovare din întreaga UE. Vom sprijini crearea a 100 de „innovation valleys” regionale în domeniul deep-tech și vom ajuta statele membre și regiunile să direcționeze cel puțin 10 miliarde EUR către proiecte concrete de inovare interregională. Instrumentele de investiții vor fi mobilizate pentru țări precum România, care sunt inovatori emergenți cu îmbunătățiri majore în ecosistemul întreprinderilor nou-înființate, în special în 2021 și, de asemenea, în 2022, cu o creștere continuă a investițiilor de capital de risc în întreprinderile nou-înființate disruptive.

Cea de-a patra este, de asemenea, deosebit de relevantă pentru România. Ne vom asigura că statele membre sunt în măsură să promoveze, să atragă și să păstreze talente specializate în deep-tech.

Dorim să includem o schemă de internship în inovare pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere, o bază de talente a UE care să ajute întreprinderile nou-înființate și întreprinderile inovatoare să găsească talente din afara UE, să formeze 1 milion de specialiști în domeniul tehnologiilor profunde în întreaga Europă, un sistem de antreprenoriat și de leadership pentru femei și o activitate de pionierat în ceea ce privește opțiunile de cumpărare de acțiuni pentru angajații întreprinderilor nou-înființate.

Cea de-a cincea inițiativă emblematică o reprezintă îmbunătățirea instrumentele de elaborare a politicilor. Acest lucru va fi esențial pentru elaborarea unor politici bazate pe date care să fie adaptabile, adecvate scopului și comparabile între regiuni și țări.

Toate aceste acțiuni necesită o punere în aplicare rapidă, cu impact major. Impact care poate fi obținut numai dacă sunt puse în aplicare în coaliții informale între actorii Ecosistemului european de inovare.

Acesta este motivul pentru care lucrez îndeaproape cu fondatorii, investitorii și industria din întreaga Europă, inclusiv din România. Contribuțiile fondatorilor precum Daniel Dineș și ale noilor investitori din România vor fi esențiale pentru a asigura o punere în aplicare eficace a inițiativelor emblematice în România.

Citește și: EXCLUSIV Pe urmele banilor risipiți pe evenimente rurale comune în România și Ungaria

De asemenea, colaborez îndeaproape cu autoritățile regionale și locale. Pe 14 septembrie, am lansat la Nisa prima ediție a Campusului european pentru inovare, care este un forum pentru ecosistemul de inovare pentru a dezbate teme precum oportunitățile europene de inovare, cooperare, creare de întreprinderi și finanțare disponibilă. Forumul se bazează pe patru teme, subliniind rolul pe care îl pot juca regiunile, comunitățile locale, instituțiile de învățământ, femeile și tinerii în stimularea noului val de inovare în Europa. 

Implementarea eficientă a noii agende europene pentru inovare va construi un veritabil Ecosistem de inovare paneuropean care să asigure faptul că Europa este pregătită să conducă valul de tehnologii de tip deep-tech.

Interviul integral poate fi citit în publicația VIAȚA LIBERĂ.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ovidiu Amălinei
Ovidiu Amălineihttps://www.viata-libera.ro/
Cu o experienţă de peste 25 de ani în presă, Ovidiu Amălinei este şef al Departamentului Economie-Administraţie al ziarului „Viaţa liberă” Galaţi. Pentru performanţele în jurnalism a fost distins cu numeroase premii, printre care se numără şi două titluri de „Reporter European” acordate, în 2008 şi 2009, în cadrul concursului organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. De asemenea, în 2016, a beneficiat de o bursă de specializare, la Bruxelles, în cadrul programului „Bursele Europene – Jurnalişti în dialog”, derulat de Comisia Europeană în parteneriat cu Freedom House.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Fără muniție livrată de americani, frontul din Ucraina riscă să cedeze | DW

Fără muniție livrată de americani, frontul din Ucraina riscă...

Rusia trimite în Iran 24 de avioane Su-35, dar și sisteme de rachete S-400 | Aktual24

Iranul ar urmă să primească săptămâna viitoare primul lot...

Birourile electorale din Dolj au fost dizolvate | Nouapresa.ro

Birourile electorale din Dolj au fost dizolvate sâmbătă, după...