În așteptarea unui interviu sau dezbateri publice despre actuala stare a climei, am conversat recent cu Bard, chatbot-ul AI lansat de Google pe 21 martie 2023.
Promptul meu a fost următorul: Să presupunem că sunt un negaționist sau un sceptic în privința schimbării climei. Puneți-mi 10 întrebări pentru a dovedi că sunt fie unul, fie altul.
Bard a formulat cele 10 întrebări după câteva secunde:
De la început, am remarcat curtoazia „intervievatorului”: Nu există un singur răspuns care să dovedească în mod definitiv că sunteți un negaționist sau un sceptic în privința climei. Cu speranța că am o șansă de a nu fi etichetat într-un fel sau altul, am formulat răspunsurile mele la cele 10 întrebări.
1. Credeți că clima Pământului se schimbă?
Ca geolog și geofizician, cred că este cea mai simplă întrebare. Clima planetei noastre s-a schimbat, se schimbă și se va schimba permanent, atâta timp cât sursele majore – energia solară, energia geotermică, activitatea vulcanilor, tectonica plăcilor litosferice, dinamica atmosferei și biosferei, evoluțiile ghețarilor – vor exista și funcționa.
Pe de altă parte, „Credeți că clima Pământului se schimbă?” este o întrebare extrem de imprecisă. Nu este specificată magnitudinea schimbării, în ce măsură este negativă sau pozitivă și în ce măsură este cauzată de oameni (acest detaliu apare în a doua întrebare). La o întrebare atât de vag formulată, orice răspuns nu poate fi decât afirmativ.
Citește și: Rusia ameninţă navele din Marea Neagră. SUA: Rusia ar fi amplasat mine suplimentare
2. Credeți că activitățile umane sunt cauza principală a schimbării climei?
Arderea combustibililor fosili, schimbarea utilizării terenurilor prin defrișări, producția de ciment, creșterea animalelor rumegătoare, orezăriile ș.a. sunt activități umane care contribuie la creșterea concentrațiilor unor gaze cu efect de seră (în principal, CO2 și CH4). Dar aceste activități sunt doar o parte a cauzelor complexe care produc schimbarea climei de-a lungul timpului. Procentajele asociate cu această parte diferă între diversele grupuri de specialiști, unii considerând în extremis că este vorba de 100% contribuție antropogenică. Alții, au concluzionat anul trecut că în perioada 1750 – 2018, procentul din totalul de CO2 datorat utilizării combustibililor fosili a crescut de la 0% (în 1750) la 12% (în 2018), mult prea mic pentru a fi cauza încălzirii globale.1 O abordare mai puțin extremistă este mult mai aproape de realitate.
Continuare în Ziarul de Iași!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Francesco Ungaro / Pexels)
