Un fost judecător apare pe lista ofițerilor de Securitate care au primit arme și muniție în decembrie ’89, publicată de „Orașul Timișoara”.
Primul pe lista este locotenentul Ovidiu Galea. Documentul este un proces verbal întocmit pe 13 martie 1990 de către procurorul militar Vladimir Diaconeasa de la Procuratura militară Timișoara, potrivit documentului.
„În scopul soluționării dosarului penal cu nr 4/P/1990 azi, daat de mai sus am procedat la consultarea unei agende de lucru ce aparține m.m. cls a2-a Pantea Ambrozie din cadrul IJ Timiș al MAI, Serviciul Administrativ, în scopul evidențierii datelor și cadrelor care au primit arme și muniție”.
Din document rezultă că pe 17 decembrie 1989, locotenentul Ovidiu Galea a primit un pistol mitralieră calibru 7,62 mm seria „DH 2283 + 21+60”, cel mai probabil 60 fiind numărul de gloanțe pe care le-a primit Galea.
În octombrie 2021, Curtea de Apel București a stabilit că judecătorul Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor a colaborat cu Securitatea și că, în calitate de ofițer de securitate, a încălcat drepturile fundamentale ale omului înainte de 1989.
Recrutat de Securitate și făcut ofițer
La ultimul termen de judecată, avocatul lui Galea a susținut că „nu s-a făcut dovada că a desfășurat activități care au suprimat drepturile omului și nu a demonstrat că a sprijit puterea comunistă.
În plus, clientul meu a lucrat pentru Securitate doar 2 luni și jumătate, până la revoluția din 1989, fiind ofițer debutant. A întocmit documente tip școală, acte care nu au fost înregistrate la unitatea militară unde era încadrat. Aceste acte nu au fost supuse pentru aprobare superiorilor”, a declarat în fața instanței avocatul lui Galea.
Europa Liberă a arătat că judecătorul Galea de la Tribunalul Bihor a fost recrutat de Securitatea comunistă pe când era elev la un liceu din Dej, apoi încadrat ca locotenent de Securitate la Inspectoratul Județean Timiș, Serviciul III.
Pe 2 martie 1981, Ovidiu Galea semna un angajament de loialitate față de securitatea statului, în prezența lt.major Laurențiu Munteanu, angajat al Securității Dej.
Din documentele de la dosar reiese că în perioada 1986 -1989, Galea „a urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Securitate București, iar la data de 23 august 1989 i-a fost acordat gradul de locotenent și a fost încadrat ofițer operativ II la IJ Timiș. Două luni mai târziu, tânărul locotenent spiona prin sondă optică turiștii străini dintr-un hotel din oraș.
Un fost judecător pe lista ofițerilor de Securitate. S-a judecat pentru pensia specială
Ovidiu Galea a susținut licența la Facultatea de Drept din Cluj în 1996. Trei ani mai mai târziu a fost numit procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd.
În 2001 devine procuror la Salonta, iar din 2004 a fost transferat judecător la Judecătoria Oradea. Din 2009 a promovat la Tribunalul Bihor. A fost trimis în judecată în două dosare, fiind achitat și apoi reîncadrat în magistratură.
Potrivit declarației de avere din 2018, judecătorul a fost director de cabinet la secretarul de stat Lilla Boglarka Debelka, șefa Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din Guvernul PSD.
S-a pensionat din magistratură în martie 2023, după ce, Curtea de Apel Cluj a dat dreptate judecătorului Ovidiu Galea și a stabilit că în intervalul 1996-1999, magistratul a fost consilier juridic, deși în perioada respectivă Galea era polițist de frontieră.
Galea avea nevoie de acestă echivalare deoarece dorește să iasă din activitate cu pensie de magistrat și avea nevoie de vechimea necesară pentru a ieși din sistem.
La Tribunalul Cluj, Galea a pierdut procesul, practica fiind ca foștii polițiști ajunși magistrați să nu fie recunoscuți consilieri juridici, astfel încât să facă vechimea necesară pentru a ieși la pensie ca magistrați. La Curtea de Apel Cluj, potrivit planificărilor de ședință, Galea a fost judecat de președinta instanței, Dana Gîrbovan și de Ioana Tripon.
Citește și: Transformarea avocaților în magistrați fără concurs, respinsă de judecători
Procesul de la ÎCCJ
În 2022, Ovidiu Galea a cerut CSM eliminarea din noul statut al magistraților a măsurii eliberării din funcție a foștilor lucrători sau colaboratori ai Securității.
Prevederile din proiectul Legii privind statutul magistraților, conform cărora „dacă se constată că persoana a fost lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, persoana nu mai poate fi numită în funcţia respectivă sau, dacă este deja numită, este eliberată din funcţie”, este neconstituțional, susținea Galea.
„Am mai fost întrebat pe acest subict acum câțiva ani. Nu știu nimic, habar n-am. Cred că mai era cineva în lista respectivă cu acest nume. Dumneavoastră ce credeți, de ce sunt primul pe listă? Eram vreun general? Numele Galea e frecvent în zonă. Primul pe listă ar trebui să fie comandantul unității, nu un locotenent”, ne-a declarat Galea.
La nr. 109, mai există un nume „Galea”, fără prenume și fără grad. În decembrie 1989 Ovidiu Galea era locotenent de Securitate încadrat ofițer operativ la IJ Timiș.
În prezent, dosarul de colaborator al lui Galea se judecă la instanța supremă, procesul fiind eliminat de pe portalul instanței. După ce a sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate, judecătorii de la instanța supremă au suspendat dosarul până la soluționarea excepției la CCR.
Pe 17 decembrie 1989, la Timișoara au fost declarați 63 de morţi şi 253 de răniţi, cu toții împușcați pe stradă.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Dar cum e cu declarațiile anuale de ne-colaborare cu Securitatea obligatorii pentru cei în activitate??? S-au dat ? Și în ce sens?
A fost ofiter de informatii la UM0215,i-am fost sef si am solicitat trecerea in rezerva pt.incapacitatea de a munci corect .Verificati ca si-a modificat diploma de bacalaureat pt. aputea sa participe la admitere la Scoala Militara de Ofiteri Activi aMI. Imi este rusine ca am fost coleg cu o asemenea specie umana.
CAp Cj,ce scria ?
Seria+21+60 unde 21 e defapt 2Î, cum se vede pe document, adica 2 încarcatoare. Iar 60 e intr-adevar nr de cartuse.
„…In 2001 devine procuror…”____–-____este clar ca individul a stiut ce este mai bine pt.el, intrand in sistemul juridic stia ca va fi aparat de colegi sau nu prea multi vor mai avea curajul sa-l divulge….Perseverenta sa in a-si deturna identitatea, conduce la faptul ca este ceva ce l-a ros din greu si nu pt. ca ar avea constinta umana ci de frica consecintelor daca se va afla, pe scurt, el stie ca a comis crima de omucidere, si -probabil- a tras in multime si „nu la ochi”(tintita o persoana), si a vazut cazand catziva, cea ce l-a asigurat ca macar unu dintre demonstranti, a fost omorat si -probabil- cateva minute mai tarziu, a avut confirmarea….Intrebarea este cum de a rezistat atatzia ani, peste 30, raspunsul este mult mai simplu, asa-zisa justitie romana este suprasaturata de fosti securisti, asa cum si armata(„Scutul si bratul poporului”- Ha! si Ha!- alta gluma cinica) a preluat sute sau mii de fosti securisti, tocmai pentru a li se pierde urma sau -in final- a nu putea fi tinuti responsabili pentru faradelegile savarsite, chiar daca ” pentru protejarea statului , economiei, s.a.m.d.”, clisee des folosite pentru acoperirea abuzurilor, inclusiv la zi…
ASA ESTE. O MARE PARTE DIN SECURISTI AU TRECUT IN MAGISTRATURA PIERZINDU-LE URMA. IN TIMISOARA SINT SIGUR CA ASTA A OMORIT OAMENI.
Majoritatea cadrelor din justiție (și mă refer la cei de peste 50-55 ani exclusiv) au fost mai mult sau mai puțin colaboratori ai fostei Securități, și au făcut foarte multe abuzuri.
Aceștia nu numai că nu ar trebui să beneficieze de pensii speciale, ar merita să nu aibă nici un fel de pensie, pentru că au fost extrem de ticăloși!!!!
Securitatea e inima partidului care bate, bate, bate!
Nu ne mai scapam de aceste gunoaie pestilentiale nici peste doua generatii