Un judecător din CSM anunță că nu votează delegările discreționare pe funcții de conducere cerute de șefii de instanțe. Este vorba despre Grațiela Milu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Aceasta a precizat că nu va mai fi de acord cu delegările sau detășările fără motiv întemeiat cerute de președinții de instanțe pentru posturile de conducere de la curțile de apel, tribunale sau judecătorii.
În cadrul ședinței de miercuri, Milu a prezentat situația la Curtea de Apel Suceava unde a fost o propunere de numire a unui șef de Secție venită din partea președintelui instanței, propunere care nu a fost însușită de judecătorii instanței.
„Mi se pare nefiresc faptul că persoana propusă nu are experiența contracandidatului, deci vot meu va fi negativ”, a susținut Milu.
O altă chestiune a privit delegările pentru funcțiile de conducere de la CA Timișoara. La o ședință anterioară, propunerile de numire ale președintelui în funcție la momentul respectiv au fost amânate de Secția pentru judecători a CSM.
„Iată că astăzi, noul președinte al Curții de Apel Timișoara vine cu alte patru propuneri de delegare pe 3 luni, în condițiile în care procedura de numire era în curs”, a mai arătat Milu.
Vot negativ pentru delegările discreționare
„Având în vedere multitudinea de delegări în funcții de conducere la nivel național, se pare că acesta a devenit regula și nu excepția în ceea ce privește ocuparea funcțiilor de conducere, ceea ce ma îngrijorează. Consider că procedura de numire conferă colegilor mai multă legitimitate.
Altminteri, suntem pe tărâm discreționar, președintele face propunerile fără consultarea colegilor, fără parcurgerea procedurilor, face aceste cereri de delegare care se prelungesc mai mult decât prevede legea, adică 6 luni plus încă 6 luni.
Eu voi vota pe viitor împotriva delegărilor peste durata maximă prevăzută de lege, adică 1 an. Doar când nu sunt alți doritori se poate recurge la delegarea în funcții de conducere”, a anunțat Grațiela Milu.
În ceea ce privește demisiile tot mai dese din funcții de conducere, judecătoarea arată că undeva se produce un „scurtcircuit”.
Certitudinile lui Costache
Judecătoarea Elena-Raluca Costache a arătat că nu înțelege ce valoare au spusele lui Milu, din moment ce este plecată din țară și se află în concediu.
„Asta este o altă chestiune pe care sper să o lămurim împreună. Personal, nu știu să-și fi făcut o cerere de revenire din concediu.
În legătură cu cererea de la CA Suceava, nu văd unde este problema, în condițiile în care legea 303/2022 precizează procedura de selecție a candidaturilor, care este exclusiv atributul președintelui instanței.
Nu văd nicio problemă cu delegările și cu prelungirile de delegare în condițiile în care este atributul președintelui instanței să-și aleagă echipa. Poate colegii respectivi nu doresc numirea și și-au dat acordul numai pentru delegare pe respectivele funcții de conducere”, a susținut Costache.
În replică, Grațiela Milu a arătat că a înaintat cerere de întrerupere a concediului de odihnă către cabinetul președintelui și i-a mulțumit pentru grijă judecătoarei Costache. Milu a promis că pe viitor își va motiva votul din CSM în ședința publică, deoarece în actele administrative nu apar motivările opiniilor minoritare.
Interpretarea jenantă a legii
Un alt judecător din CSM, Alin Vasile Ene, a intervenit și a ținut să explice că nu este nelegală delegarea mai mult de 1 an.
„Există o diferență între prelungirea delegăriii și cea a detașării. A fost tranșată problema în CSM”, a susținut Ene.
Articolul de lege interpretat de judecătorii Consiliului în sensul că o delegare poate fi prelungită la nesfîrșit spune că „durata delegării este de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, în aceleaşi condiţii şi cu aceeaşi procedură, cu încă 6 luni”.
Prelungirile de delegări au fost analizate și de Gheorghe-Liviu Odagiu care a arătat că există instanțe cu doi judecători, dintre care unul are vechime de 1 an și al doilea în prag de pensie, așa că aceste delegări sunt necesare.
El s-a arătat deranjat de un judecător care a renunțat la cererea de demisie din funcție și i-a cerut să nu-l mai țină în suspans cu astfel de cereri repetate.
Citește și: Noua casă a primarului din Sinaia, între lipsa avizelor și acuzații de șicanare
Frica de transparență
O altă problemă ridicată de alt judecător din CSM, Claudiu Marian Drăgușin, vizează discuțiile în timpul ședinței publice a Secției, lucru care, în opinia lui, nu ar fi benefic.
Deranjat de temele puse în dezbatere de colega Milu, Drăgușin a ținut să remarce că toate aceste chestiuni au fost discutate în ședințele nepublice ale Secției, unde părerile au fost împărțite și a deplâns „folosirea părții publice a ședințelor pentru a crea impresia că există probleme în sistem”.
Îngrijorat s-a arătat și Daniel Gradinariu care a decretat că demisiile tot mai dese din ultima perioadă ale judecătorilor din funcțiile de conducere sau de execuție nu sunt regulă și că aceasta „nu e o dispută de un dramatism extraordinar. Prelungirea, delegarea, demisia nu reprezintă un fenomen”.
Problema delegărilor la limita legii a fost tratată și de judecătoarea Andrea Chiș, fost membru al CSM.
Într-o radiografie a celor 6 ani în CSM, Chiș arată că „delegând în funcții de conducere persoane care nu au fost nici măcar transferate la CAB, ci doar delegate, ceea ce înseamnă că, dintre toți judecătorii unei secții a celei mai mari curți de apel din țară, judecând apeluri și recursuri (adică pronunțând hotărâri definitive) în unele dintre cele mai complexe cauze din cele date de lege în competența curților de apel, niciun judecător cu experiență nu este calificat pentru a fi președinte de secție, ci trebuie delegată o persoană de la instanțe inferioare, cu funcție de conducere la acele instanțe, dar fără experiență profesională în cauzele de competența CAB”, reclama fostul membru al CSM.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Vai vai, pai cred ca nu voteaza , maj ales pe sotie ca vice la jud Ploiesti