Andrius Kubilius, fost premier al Lituaniei, a fost propus de Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene, pentru a ocupa nou-creata funcție de Comisar pentru Apărare și Spațiu, un rol cheie în contextul provocărilor de securitate europeană.
Anunțul numirii oficialului lituanian în funcția de Comisar pentru Apărare și Spațiu a fost făcut marți la Strasbourg de către șefa Comisiei Europene. Von der Leyen a declarat pentru jurnaliști că sarcina lui Andrius Kubilius va fi „dezvoltarea Uniunii Europene de apărare și la creșterea investițiilor noastre în capacități (n. r. de apărare),” relatează Politico.
Funcția de Comisar pentru Apărare și Spațiu a fost creată recent în cadrul Comisiei Europene ca răspuns la intensificarea amenințărilor la adresa securității europene, în special pe fondul invaziei ruse în Ucraina.
În scrisoarea de misiune adresată lui Andrius Kubilius este specificat că noua poziție va avea ca priorități „investițiile, industria, achizițiile, cercetarea și inovarea” în sectoarele apărării și spațiului cosmic.
Funcția are ca scop dezvoltarea industriei de apărare la nivelul UE, însă statele membre păstrează competențele exclusive asupra forțelor lor armate. Acest aspect este clarificat atât în scrisoarea de misiune, cât și în declarațiile Ursulei von der Leyen, care a subliniat că statele membre „vor fi întotdeauna responsabile pentru forțele lor armate, de la doctrină până la desfășurare,” incluzând aici și compoziția trupelor și misiunile acestora, conform Politico.
Practic, Kubilius va avea sarcinile de a armoniza industria de apărare europeană, de a înarma statele membre și de a susține livrările de armament către Ucraina.
Totodată, von der Leyen l-a însărcinat pe oficialul lituanian ca, în primele 100 de zile de mandat, să elaboreze un plan privind viitorul apărării europene, conform scrisorii de misiune. Prin acest plan se urmărește dezvoltarea unei noi abordări privind apărarea și identificarea nevoilor de investiții în acest sector.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (sursa foto: X/Ursula von der Leyen)
Andrius Kubilius a mai fost rugat de președinta Comisiei Europene să dezvolte coridoare de mobilitate militară și programe de apărare aeriană și cibernetică, conform Politico. Ursula von der Leyen a declarat că acesta va trebui să raporteze în fața comisarului pentru tehnologie, finlandeza Henna Virkkunen. În același timp, acesta va trebui să lucreze și cu Înalta Reprezentantă al UE (n. r. responsabilă cu afacerile externe ale blocului comunitar)/vicepreședinta Comisiei Europene, estoniana Kaja Kallas.
Deși cei trei formează împreună o formație puternică anti-Kremlin, Kubilius se va afla în poziția de a lupta pentru a obține influență în Comisie. Crearea de noi posturi în cadrul executivului de la Bruxelles implică, de obicei, transferul unor dosare de la titulari deja existenți, adesea mai influenți, către noua poziție, ceea ce poate duce la o diminuare a autorității acesteia. Politico subliniază că acest context îl pune pe Kubilius într-un dezavantaj evident.
Inițial, țări precum Franța și Polonia au fost interesate de postul de Comisar pentru Apărare, propus de Ursula von der Leyen cu câteva luni în urmă. Cu toate acestea, interesul lor s-a diminuat tocmai din cauză că funcția nu va avea un grad înalt de putere.
Cine este Andrius Kubilius
Andrius Kubilius este un om politic de 67 de ani cu o vastă experiență politică. Acesta a fost de două ori prim-ministru al Lituaniei, între 1999 – 2000 și 2008 – 2012. În ultimul său mandat, oficialul lituanian a trebuit să facă față crizei economice globale din 2008. De altfel, modul în care a gestionat această criză i-a creat o reputație bună pe plan intern.
Fostul premier al Lituaniei este membru al formațiunii politice Uniunea Patriei – Creștin-democrații Lituaniei, un partid conservator ce promovează valori pro-europene. Partidul pledează pentru reformarea politică și economică a Lituaniei și susține procesul de integrare euro-atlantică al țării. La nivel european, formațiunea face parte din grupul politic al Partidului Popular European.
Conform biografiei sale, Andrius Kubilius a făcut parte din mai multe legislaturi ale Seimas, parlamentul lituanian, între 1992 și 2019, ocupând și funcția de vicepreședinte al legislativului în perioada 1996-1999 și 2006-2008. Din 2019, acesta este membru al Parlamentului European.
Acesta face parte din următoarele comisii parlamentare a legislativului european: Comitetul pentru Afaceri Externe, Subcomitetul pentru Drepturile Omului și Delegația la Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Moldova.
În timpul activității sale ca europarlamentar, Andrius Kubilius și-a exprimat clar poziția în ceea ce privește Ucraina. În luna iulie, oficialul lituanian a declarat în sala de plen a Parlamentului European: „Pentru cei care susțin că Ucraina ar trebui să accepte condițiile de pace impuse de Putin, le-aș sugera să ia în considerare posibilitatea de a oferi lui Putin teritoriu din propria lor țară. […] Pacea poate fi realizată doar dacă Ucraina câștigă și suveranitatea sa teritorială este apărată, iar acest lucru poate fi posibil doar cu sprijinul nostru prelungit,” potrivit Politico.
După nominalizarea sa în funcția de comisar european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius va trebui să treacă de testul audierilor în Parlamentul European. După audierea candidaților la pozițiile de comisari, comisia von der Leyen II va trebui să fie aprobată, prin vot, de legislativul european.
Hannah Neumann, europarlamentar din grupul Verzilor, a declarat în legătură cu nominalizarea lui Andrius Kubilius în poziția de comisar pentru Apărare și Spațiu că „noul comisar va trebui să investească multă energie pentru a convinge marile state membre că este în beneficiul lor să colaboreze ca Uniune Europeană” și că „va trebui să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul pentru a sprijini acest demers,” relatează Politico.
De ce a fost ales un lituanian pentru acest post
Un prim motiv care a stat la baza nominalizării lui Andrius Kubilius în funcția de comisar european est tocmai vasta sa experiență politică. După cum am arătat mai sus, acesta a deținut de două ori funcția de premier al Lituaniei, a fost membru al Seimas și actual europarlamentar.
Mai mult, țara de proveniență a jucat un rol esențial în alegerea făcută de Ursula von der Leyen. Lituania este un stat baltic care se învecinează la sud cu exclava rusă Kaliningrad și la est cu Belarus, un stat aliat al Rusiei lui Putin. Apropierea de teritoriul rus face ca Vilniusul să vadă Kremlinul drept o amenințare.
Până în 1991, Lituania a fost o republică componentă a Uniunii Sovietice. După destrămarea URSS și declararea independenței, statul baltic a adoptat o politică de „reîntoarcere către Occident” prin declanșarea procedurilor de aderare la structurile euro-atlantice, conform Central European Journal of International and Security Studies.
Hartă geopolitică
După aderarea la UE, statele baltice au început să interacționeze cu Ucraina și cu celelalte state ex-sovietice prin intermediul Politicii Europene de Vecinătate. Statele baltice au înțeles că implicarea în relațiile cu fostele țări sovietice vor contribui la distanțarea lor de poziția periferică din cadrul UE și le va ajuta să devină factori importanți de decizie, nu doar receptori ai politicilor comunitare.
În relația lor cu statele vecine, țările baltice mereu au subliniat legătura dintre democrație și securitate, urmând o abordare liberalistă în politica lor externă. Lituania iese în evidență prin prisma faptului că este singurul stat baltic care a pledat pentru „politica ușilor deschide” pentru NATO și UE în ceea ce privește Ucraina.
Lituania a încercat după aderarea la UE să reprezinte o punte care să lege vestul de est, astfel că Ucraina a devenit o parte importantă a politicii externe a statului baltic, potrivit Central European Journal of International and Security Studies. De altfel, după scurta reorientare totală către Occident din 2009, s-a dovedit că, de fapt, eforturile depuse de Lituania în relația cu statele din estul continentului, în special Ucraina, prin Parteneriatul Estic al UE, erau apreciate de partenerii occidentali.
În consecință, prin implicarea mai activă față de celelalte state baltice în Parteneriatul Estic, Lituania a devenit, prin politica sa externă, un stat important pentru securitatea regională și europeană.
Citește și: Cum influențează dronele scena globală și conflictul din Ucraina
Politico notează că alegerea lui Andrius Kubilius în funcția de comisar pentru Apărare și Spațiu nu este întâmplătoare. Nominalizarea unui candidat dintr-o țară mică îi oferă avantajul lui Kubilius de a fi mai convingător în momentele când sunt cerute fonduri europene, în special în ceea ce privește fonduri pentru susținerea Ucrainei. Numirea unui candidat dintr-o țară mare ar prezenta un dezavantaj, deoarece acesta ar putea fi acuzat de favorizarea intereselor industriei naționale.
După declanșarea conflictului ruso-ucrainean în 2022, Lituania a devenit unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei din cadrul Uniunii. Astfel, Lituania cheltuiește aproximativ 1,5% din PIB pentru susținerea Kievului, iar ajutorul său reprezintă 0,5% din tot ajutorul oferit de UE, relatează lithuania.lt.
Vilniusul a oferit până în prezent ajutor în valoare de peste un miliard de euro. Mai mult, Lituania conduce un proiect al UE care presupune construcția de noi buncăre în subsolurile școlilor și implementează proiecte menite să contribuie la redresarea Ucrainei pe termen lung.
De la începerea invaziei ruse în Ucraina, peste 84.000 de refugiați Ucraineni s-au refugiat în Lituania, fiind cea mai mare comunitate de cetățeni străini care locuiesc pe teritoriul statului baltic.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Facebook/Andrius Kubilius
