Un obicei funerar practic în zona Şiviţa-Tuluceşti, unic în România, ar putea intra în patrimoniul cultural al UNESCO, aşezând Galațíul pe harta destinaţiilor turistice culturale. Evident, este nevoie de consens politic şi promovare, dar premisele există.
Creatorul popular Paul Buța, gazda „Vetrei cu dor” de la Şiviţa, a fost cel care a remarcat obiceiul şi i-a sesizat importanţa: „După ce am terminat casa din Șivița și am transformat-o în muzeu tradițional, am observat că, de Sf. Ilie, se întâmpla ceva în cimitir la Șivița: mergeau oamenii cu pomi la cimitir și, dacă nu era mort, mă întrebam eu ce caută cu pomi la cimitir?! Ce legătură are Sf. Ilie cu pomul mortului?!”
Paul Buța a aflat că, de Sf. Ilie, localnicii se duc la cimitir cu o ramură verde încărcată cu bunuri și alimente pe care, după ce le „cântă” preotul, le dau de pomană. Creanga rămâne la mormânt, să fie „de sprijin” defunctului. Curios și totodată unic în țară este că ceremonia funerară este practicată pentru toți acei care s-au stins între praznicul Sf. Ilie din anul anterior și cel din anul curent.
Pentru a cerceta mai îndeaproape fenomenul tradițional și pentru a avea părerea unor oameni cu carte de vizită serioasă în domeniul folclorului, Paul Buța a invitat – cu sprijinul primarului Petrică Bratu – patru etnologi care, la rândul lor, au fost plăcut impresionați să constate vechimea și vitalitatea ritului.
Continuarea, în Viața Liberă!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
