Modernizarea cu bani europeni a Podului Râul Doamnei din Pitești, un proiect în valoare de circa 3,7 milioane lei derulat de primărie și încheiat în 2014, are nevoie acum, la doar patru ani de la finalizarea lucrărilor, de reparații evaluate la peste 1,26 milioane de lei. Vestea bună este că podul e în garanție. Vestea proastă e că o expertiză plătită de primăria municipiului indică fisuri la grinzile prefabricate și infiltrații multiple, pe lângă faptul că stratul de asfalt nu are o grosime corespunzătoare.
Primăria Pitești arată cu degetul spre constructor, pe care-l amenință că îl acționează în judecată dacă nu repară podul din bugetul propriu. Constructorul invocă proasta întreținere a podului de către autoritățile locale, dar și faptul că nu a fost proiectat pentru a rezista la traficul din zonă.
- Contractul de finanțare pentru reabilitarea podului a fost semnat în decembrie 2011, valoarea proiectului fiind de circa 3,7 milioane lei.
- Lucrările au fost finalizate pe 29 iunie 2014, recepția făcându-se fără obiecții din partea Primăriei.
- La trei ani de la inaugurare, întrucât au apărut probleme la pod, Primăria a comandat o expertiză care indică fisuri la grinzile prefabricate, infiltrații multiple și alte defecte.
- Reparațiile necesare au fost evaluate la peste 1,26 milioane lei.
- Primăria cere constructorului să facă reparațiile pe propria cheltuială, podul fiind în garanție.
- Constructorul spune că Primăria nu a efectuat lucrările de întreținere a podului, iar proiectul nu a fost făcut ținând cont de valorile reale de trafic.
- Dacă lucrurile nu se clarifică, Primăria va repara podul pe propria cheltuială, urmând să recupereze banii de la constructor în instanță.
Contractul de finanțare pentru reabilitarea podului a fost semnat în decembrie 2011, proiectul derulându-se în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, domeniul major de intervenţie „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, sub-domeniul „Poli de Dezvoltare Urbană”.
Proiectul avea o valoare totală de 3.737.466 lei, din care contribuția proprie a beneficiarului (Primăria Pitești) 101.743 lei. Obiectivul: modernizarea infrastructurii urbane pentru creșterea accesibilității, îmbunătățirea transportului public și asigurarea condițiilor bune de trafic în municipiul Pitești, județul Argeș, respectând principiile dezvoltării sustenabile, iar ca obiectiv specific, reabilitarea și modernizarea infrastructurii urbane pentru eliminarea disparităților de accesibilitate și pentru creșterea gradului de confort al cetățenilor din municipiul Pitești.
La patru ani de la finalizarea lucrării (29 iunie 2014), nici vorbă de condiții bune de trafic sau confort, ci dimpotrivă. E „un dezastru, o bătaie de joc”, a evaluat recent situația viceprimarul municipiului, Sorin Apostolicean. Problemele sunt însă mai vechi decât constatările lansate în spațiul public. Ele au fost relevate încă de anul trecut printr-o expertiză tehnică efectuată de expertul tehnic autorizat Ion Dumitru Diaconu, desemnat prin licitație. O expertiză cerută de Primăria Pitești, încă de când podul a dat semne că „scârțâie”, urmată de un raport elaborat în octombrie 2017. Concluziile raportului sunt însă contestate de constructor, care vine cu propria sa expertiză.
Ce arată expertiza cerută de Primăria Pitești
Expertul tehnic Ion Dumitru Diaconu a constatat, printre altele, fisuri la grinzile prefabricate, infiltrații multiple, degradarea protecției anticoroziune, segregarea betonului și porțiuni cu beton degradat.
„Calea pe rampe este realizată din îmbrăcăminte asfaltică și prezintă ciupituri, faianțări și crăpături. Calea pe pod prezintă gropi, denivelări, ciupituri și crăpături. (…) Unele guri de scurgere sunt înfundate și nu au tuburi prelungitoare până sub intradosul grinzilor. Nu s-au executat dispozitivele antiseismice prevăzute în documentația de execuție. (…) Podul are degradări vizibile, fiind necesare lucrări de reparații și întreținere”, se mai arată în expertiză, în care s-a constatat și lipsa documentației cu privire la rețetele și rapoartele de încercări (teste de laborator) pentru asfaltul ce a fost turnat pe pod.
Aceeași expertiză apreciază drept „satisfăcătoare calitatea lucrărilor de întreținere, întrucât mai puțin de 20% dintre lucrări nu au fost executate”.
La finalul documentului, expertul Diaconu Ion Dumitru spune că sunt necesare: desfacerea stratului de uzură și refacerea lui în conformitate cu normativele în vigoare, indiferent de rezultatele de laborator; înlocuirea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatație cu unele noi, ce vor fi de tip etanș; reparația căilor de acces pe rampe; decolmatarea gurilor de scurgere înfundate.
Expertiza cerută de primărie mai indică o grosime a straturilor de asfalt neconformă proiectului.
„Grosimea straturilor turnate nu o respectă pe cea a straturilor din proiect”
Când vine vorba de raportul de expertiză tehnică suplimentar întocmit în octombrie 2017, lucrurile par și mai dramatice la podul de peste râul Doamnei: „Pe pod s-au turnat două straturi de mixtură asfaltică MAS16, față de proiect, unde erau prevăzute două straturi de 3 cm beton asfaltic BASP16 și 4 cm mixtură asfaltică BAPm16. Grosimea straturilor turnate nu respectă pe cea a straturilor din proiect. Grosimile mici ale straturilor rutiere conduc la apariția unor tensiuni suplimentare în structura mixturilor asfaltice, influențând caracteristicile dinamice”.
Potrivit aceluiași raport suplimentar, în grosimea necorespunzătoare a straturilor de asfalt ar sta și explicația pentru celelalte neajunsuri ale lucrării.
„Absorbția de apă determinată pe epruvete cilindrice are o valoare scăzută din cauza nerespectării grosimii straturilor rutiere. Din cauza traficului foarte greu raportat la grosimea straturilor existente, s-au produs compactări suplimentare, acestea reducând volumul de goluri din structura mixturii asfaltice. Reducerea volumului de goluri a dus la reducerea valorii absorbției de apă”, concluzionează, în respectivul raport, expertul Diaconu Ion Dumitru, care arată că, în documentația pusă la dispoziție de către Primăria Pitești, nu s-a găsit nicio dispoziție de șantier/planșă de înlocuire a rosturilor de 5 cm cu rosturi de 2 cm la pod.
Mai mult, în raport se arată că „Starea de degradare a căii de pe pod se datorează traficului foarte greu, coroborat cu nerespectarea grosimii sistemului rutier din normativul AND546/2013. Starea de degradare a rosturilor de dilatație se datorează traficului foarte greu, coroborat cu calitatea materialelor puse în lucrare”.
Una peste alta, podul trebuie reparat
„Sunt foarte multe nereguli, inclusiv din cauza materialelor folosite. Trebuie să vedem exact ce pagubă e acolo. Noi am făcut podul cu bani europeni, acum trebuie să îl reparăm cu banii noștri și apoi să ne recuperăm banii în instanță. Dacă nu facem acest lucru, riscăm să ne ceară banii înapoi cei de la Uniunea Europeană”, concluziona în toamna acestui an viceprimarul Apostoliceanu.
A urmat o evaluare a cheltuielilor cu reparațiile, stabilite la 1,26 milioane lei, iar în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Pitești din luna noiembrie 2018 s-a votat executarea lucrărilor de reparații pentru podul de peste Râul Doamnei.
Întrebarea care ridică tensiuni între Primărie și constructor este cine va suporta această cheltuială.
Oficialii Primăriei Pitești sunt de părere că ea trebuie imputată constructorului pe care l-au avertizat printr-o adresă că dacă nu repară de bună voie podul, va fi acționat în instanță.
Ce spune executantul
De cealaltă parte, constructorul este convins că Primăria nu va îndrăzni să-l dea în judecată, tocmai pentru că ar avea partea sa de vină.
„Ei de ce nu mă dau în judecată? Pentru că știu că n-au dreptate. Eu sunt pregătit pentru judecată și le cer și bani dacă fac pe măgarii cu mine. Eu vă spun acum care este realitatea (…) Nu acuz pe nimeni și nu vreau să intru în polemici. Eu nu am făcut altceva decât să respect proiectul. Mi s-a reproșat că n-am pus asfaltul care trebuie. Bineînțeles că n-am pus asfaltul care trebuie, am pus asfalt de o clasă superioară. Exact asfaltul care este pus pe podul de peste râul Argeș (o altă lucrare cu probleme, însă nu la fel de mari – n.red.). Acela a rezistat. Vă întrebați de ce acela a rezistat și acesta nu? Pentru că proiectantul n-a avut toate datele… Aici vin lucruri din urmă, care trebuie luate în discuție. De exemplu, când s-a făcut studiul de fezabilitate pentru refacerea acestui pod – studiu pe care nu l-am făcut eu, l-a făcut Primăria – s-a făcut la nivelul anului 2004 sau 2005. La momentul ăla exista un trafic, un oarecare trafic. Din datele statistice ale poliției, acum traficul este de 30 de ori mai mare decât cel luat în calcul la momentul proiectării podului (la momentul construcției, nu al modernizării – n.red.)”, a declarat pentru PressHub.ro și Jurnalul de Argeș Bobi Marinescu, managerul firmei constructoare Star Trading Impex.
Omul de afaceri spune că încă dinaintea începerii lucrărilor a sesizat municipalitatea că rosturile din proiect nu vor face față traficului de pe pod.
„În momentul în care eu am văzut că acel proiect cuprinde acele rosturi de dilatare, eu am atras atenția și primăriei, și proiectantului și către toate forurile că sunt niște rosturi de dilatare de la nivelul anului 1950. Pe de o parte i-am înțeles că e proiect european și nu putem schimba nimic la el. Aceste rosturi noi pe care le-am pus la podul de peste Râul Doamnei costau cu 4 miliarde în plus… Rosturile sunt extrem de importante pentru că, la orice mișcare, ele preiau acele mișcări și nu le distribuie în suprafața de rulare, deci pe asfalt.
Porcăriile care au fost făcute au fost făcute la nivelul la care se circula cu o căruță, două, pe zi. Adică ălea erau proiectate la nivelul anilor 1950. Uitați-vă la toate podurile care au acest tip de rosturi și care n-au traficul care există pe podul de peste Râul Doamnei, sunt făcute praf.
Acele rosturi folosite la acele poduri au fost înlocuite de zeci de ori pentru că nu sunt o soluție. Dacă traficul este altul decât cel pentru care sunt proiectate, ele cedează, pătrunde apă pe dedesubtul căii de rulare și apar fricțiuni între asfalt și suprafața de beton care există sub asfalt.
Asfaltul ăla se lărgește: la căldură se dilată, la frig se contractă. Automat, apar acele gropi în asfalt. Din cauza acestor rosturi prost făcute, am atras atenția de când am luat lucrarea: Hai să schimbăm! Nimeni n-a vrut să schimbe.
Și atunci eu am zis c-o să-mi retrag garanția, pentru că nu pot să dau garanție la un gen de lucrare de felul ăsta. Am făcut o hârtie către primărie, am atras atenția”
Bobi Marinescu, managerul firmei constructoare Star Trading Impex
„Îmi ceri să dau garanție zece ani, când niciun producător din România nu dă mai mult de doi ani garanție la un material”
Trebuie precizat că garanția oferită a fost și unul dintre argumentele cu care asocierea de firme constructoare a câștigat licitația pentru modernizarea podului. La momentul depunerii ofertelor pentru lucrare, autoritatea contractantă, Primăria Pitești, a stabilit un mix de criterii în vederea atribuirii lucrării. Prețul oferit a contat în proporție de 70%, iar 30% din punctajul final a fost alocat pentru durata de garanție a lucrării. Conform caietului de sarcini, „Garanția minimă solicitată pentru lucrările executate este de 60 de luni. Garanția maximă care va fi ofertată este de 120 de luni, iar pentru perioade de garanție ofertate mai mari decât 120 de luni nu se punctează”. Asocierea formată din cele două firme a oferit garanția maximă admisă, adică cea de zece ani (120 de luni).
Bobi Marinescu regretă însă acum că a mers pe oferta cu zece ani garanție.
„Altă idioțenie și hoție maximă. Îmi ceri să dau garanție zece ani, când niciun producător din România nu dă mai mult de doi ani garanție la un material. Nu am retras-o. Garanția e zece ani. A fost greșeala mea, ce să vă spun, fac și greșeli, nu pot să fac lucrurile doar perfect. Mi-am asumat-o! Nu vedeți că repar ca prostul?”, spune omul de afaceri.
Este adevărat că, de la recepția lucrării și până în prezent, podul a mai fost cârpit pe ici pe colo, însă rezutatele sunt departe de ceea ce ar însemna o reparație serioasă, de genul celei pe care o cere acum primăria și care, în cel mai fericit caz, va începe în primăvară.
„L-am reparat de fiecare dată. S-au făcut reparațiile acum circa două săptămâni și se circulă în condiții normale la momentul ăsta. Am primit o adresă. Reparațiile le făcusem înainte sau adresa a venit în timp ce lucram, nu mai știu exact. Acum nu se mai poate lucra. Hai să vedem ce o să fie la primăvară. O să vin și eu și o să le zic: Dați-mi și mie programul de întreținere și după aia să mă dai în judecată. Nu e cineva de vină. Este un trafic mărit, o situație de trafic total schimbată față de ce a fost inițial, nu poți cumva să te iei de nimeni. Eu am respectat tot proiectul. Doar că proiectul a făcut conform unui studiu de fezabilitate pe care l-a avut, iar studiul de fezabilitate a fost făcut cu 15 ani în urmă”, mai spune omul de afaceri.
„El a luat din fundul șleaului, unde bineînțelesc că asfaltul era mai subțire”
Omul de afaceri spune că apariția în peisaj a mallului din zonă (fostul Euromall, actualul centru comercial Vivo) a schimbat dramatic nivelul traficului, mult mai intens acum decât la momentul studiului de fezabilitate.
„Studiul de fezabilitate a fost făcut în 2004 sau 2005. Știți că nu exista mall acolo. Ulterior, când s-a făcut acel Euromall, s-au montat niște semafoare. Știți că mașinile vin în viteză, se opresc, frânează pe acel asfalt care nu a fost prevăzut pentru această fricțiune. De aceea se strică asfaltul, pentru că nu a fost prevăzut ca mașinile să se oprească la acel stop, semafor. Bineînțeles că vara, mașinile, fiind grele, tasează asfaltul, care e un material de construcții puțin elastic, iar ăsta cedează, se duce în stânga și-n dreapta. Așa apar acele șleauri.
Acele semafoare nu era prevăzute acolo, nici cel când vii dinspre Ștefănești, nici cel când vii dinspre Pitești. S-au făcut acele șleauri. A venit acel domn expert și a luat probe din asfalt și a spus că nu s-a turnat gosimea asfaltului. Bineînțeles că el a luat din fundul șleaului, unde bineînțelesc că asfaltul era mai subțire. Dacă lua mai din stânga sau mai din dreapta era dublu ca și grosime. Se poate demonstra… Eu am făcut expertiza înaintea lor, ca să le arăt că nu au dreptate, dar nu spune nimeni că există și acea expertiză, făcută de mine și plătită de mine, care arată că sunt mai multe greșeli tehnice făcute din proiectare din cauza unui studiu de fezabilitate făcut cu 12-15 ani în urmă, când erau alte condiții de trafic, alte condiții de rulare pe podul respectiv”, mai spune Bobi Marinescu.
Avocatul proiectantului: „Nu știu de existența vreunei pretenții formulate la nivel oficial”
Luca Way, firma care a proiectat modernizarea podului de peste râul Doamnei, a intrat în insolvență din primăvara acestui an atât la cererea debitorului, cât și a creditorilor, din cauza unor dificultăți în efectuarea plăților.
Potrivit avocatului companiei, asupra proiectantului Luca Way n-a fost făcută nicio sesizare cu privire la vreo problemă legată de proiectul de modernizarea a podului de peste Râul Doamnei.
„Eu nu știu de existența vreunei pretenții formulate la nivel oficial, nici de către constructor, nici de către autoritatea contractantă”, spune Andrei Toca, avocatul companiei Luca Way.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Jurnal de Argeș în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
