Mai întâi a fost un pod de lemn, pe care apele umflate ale Siretului l-au măturat. Apoi, podul proiectat şi construit de inginerul gălăţean Anghel Saligny a fost dinamitat de armata română, în timpul Primului Război Mondial, pentru a împiedica trecerea peste Siret a trupelor germane. Au urmat un pod „provizoriu” şi podul de astăzi, şubrezit, care, după reparaţii, ar urma să rămână funcţional doar pentru trenuri. Aceasta ar fi, pe scurt, istoria podurilor ridicate peste Siret, în comuna gălăţeană Cosmeşti. Aici va fi construit, cu bani europeni, un pod nou, pentru care Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a găsit deja proiectant şi constructor.
Este vorba despre Asocierea OPERES – COSEDIL SPA, care a depus singura ofertă în cadrul licitaţiei organizate şi a fost declarată câştigătoarea contractului cu preţul de 112.987.773 de lei fără TVA.
“Podul nou de la Cosmeşti, peste Siret, pe DN24, km 7+620” reprezintă unul dintre obiectivele de investiţii pentru care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR) a elaborat şi depus, în august 2020, aplicația de finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020. În martie 2021, CNAIR a anunţat că Asocierea OPERES – COSEDIL SPA va proiecta şi construi noul pod.
Toate bune şi frumoase, numai că localnicilor din Cosmeşti li se vorbeşte despre viitorul pod peste Siret încă din decembrie 2012, când la Căminul Cultural al comunei a avut loc o dezbatere publică pe acest subiect. Indicatorii tehnico-economici ai investiţiei au fost stabiliţi prin Hotărâre de Guvern în septembrie 2013. Şi, tot atunci, s-a aprobat şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată aflate pe amplasamentul viitorului pod. Deşi au trecut opt ani de atunci, sumele aferente despăgubirilor nu au fost consemnate, deci nu a putut fi emisă decizia de expropriere. Iar acum este nevoie de suplimentarea sumei iniţiale, prevăzută ca justă despăgubire. Istoria recentă a podului promis este depăşită, însă, de uimitoarele poveşti ale podurilor care au precedat construcţia de astăzi de la Cosmeşti. Merită să le aflaţi!
Podul de lemn s-a dărâmat
„Construcția cu cea mai mare valoare istorică în comuna Cosmești este podul de fier de cale ferată de peste Siret, din dreptul satului Cosmești”, spune Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.
Potrivit acestuia, primul pod de cale ferată de la Cosmeşti, construit între 15 februarie 1869 și 13 decembrie 1870, a fost realizat din lemn, fiind inaugurat la 1 decembrie 1871.
Ridicat la sud de actualul pod, avea zece picioare, dintre care două la capete și opt în albia Siretului, fiind dispuse la 45 de metri unul de altul, pe o distanţă de 400 de metri.
„Podul, construit prea jos față de nivelul apei, a fost afectat de inundaţiile din vara anului 1871, astfel că el a trebuit să fie refăcut, linia ferată redeschizându-se oficial la 13 septembrie 1872. Din păcate, din cauza umflării apelor Siretului în mai multe rânduri, a aluviunilor și lemnelor aduse de ape, care au zdruncinat rezistenţa podului, acesta a cedat și după 15 ani de la inaugurare a devenit inutilizabil, fiind necesară construirea unui alt pod”, spune reprezentantul Direcţiei pentru Cultură.
Podul lui Anghel Saligny
Cel de-al doilea pod a fost proiectat şi construit de inginerul Anghel Saligny, unul dintre gălăţenii care au uimit lumea, născut aproape de Cosmeşti, în satul Şerbăneşti, judeţul Covurlui (acum Galaţi).
Potrivit lui Marius Mitrof, construcţia podului a durat trei ani, din 1885 şi până în 1888. „Realizat din fier, era un pod dublu, etajat, cu calea ferată sus şi un planşeu pentru mijloace rutiere jos. Avea o lungime de 430 de metri, fiind mai înalt decât podul de lemn. Pilonii de piatră erau bine înfipţi în pământ, până la adâncimea de 18 metri, la construcţia fundaţiilor fiind folosită pentru prima dată în România metoda aerului comprimat sub clopot.
Materialul din care s-a realizat podul, inclusiv elementele metalice ornamentale, a fost realizat la Viena, fiind adus pe Dunăre până la Galaţi şi Brăila, iar din cele două porturi, s-a adus pe calea ferată, ne-a spus Marius Mitrof.
Podul construit de inginerul Anghel Saligny a fost folosit timp de 29 de ani, până în 2 august 1917, când a fost dinamitat de către armata română, în timpul Primului Război Mondial, pentru a împiedica trecerea peste Siret a trupelor germane.
„După terminarea războiului, în vara anului 1919, pe pilonii fostului pod de lemn, întăriți, s-a construit un nou pod de fier, ”provizoriu”. Avea un singur planşeu, atât pentru calea ferată, cât şi pentru maşini şi căruţe. Ţinând cont de această situaţie, traversarea se făcea alternativ: când trecea trenul, se întrerupea circulaţia rutieră, şi invers. Cel de-al treilea pod a fost utilizat până în 1924”, spune Marius Mitrof.
O nouă construcţie, după modelul „Saligny”
„În anul 1921, a început construcţia noului pod, cel actual, pe traseul şi după modelul podului ridicat de Anghel Saligny, folosindu-se aceeaşi piloni, care au fost îngroşaţi şi înălţaţi, pentru a susţine o cale ferată dublă.
În anii 1961-1962, partea carosabilă a fost lărgită, prin desfiinţarea trotuarelor interioare şi scoaterea acestora în exterior, pe ambele părţi ale podului, iar podeaua de lemn de stejar a fost înlocuită cu asfalt.
În 1974, arcadele de piatră de la intrările pe pod, în stilul arcurilor de triumf, au fost demolate şi înlocuite cu schelete metalice mai largi şi mai înalte, pentru a se permite trecerea camioanelor şi autocarelor mari”, ne-a explicat Marius Mitrof.
Timpul, dar mai ales inundaţiile care au lovit Cosmeştiul, şi-au spus cuvântul şi asupra acestui pod.
„Vom face altul, pe râu în jos”
„Se plănuieşte un nou pod peste Siret”, anunţa ziarul „Viaţa liberă” în ediţia din 12 decembrie 2012, pe baza informaţiilor furnizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (viitorul CNAIR):
„Actualul pod este într-o stare avansată de degradare. Părţile metalice sunt în stare avansată de oxidare, platelajul din beton armat şi echipamentele de pe zona destinată circulaţiei rutiere prezintă degradări structurale grave, iar parapetul de protecţie şi asfaltul sunt, de asemenea, degradate. Podul existent va fi utilizat în continuare ca pod de cale ferată. Reabilitarea elementelor structurale degradate de la vechiul pod este obligatorie pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă a circulaţiei rutiere până la darea în folosinţă a noului pod rutier”, relata „Viaţa liberă”.
Costuri şi exproprieri
Prin Hotărârea Guvernului nr. 708 din 18 septembrie 2013, s-au aprobat indicatorii tehnico-economici şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiţii „Podul nou de la Cosmeşti, peste Siret, pe DN 24 km 7+620 (inclusiv varianta de drum nou de circa 5,6 km)”. Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, era stabilită de Executivul condus de Victor Ponta la 161.633.000 lei.
Odată cu planul de amplasament al obiectivului, era publicată şi lista celor 103 imobile, în suprafaţă totală de 95.555,09 metri pătraţi, situate pe raza localităţilor Cosmeşti şi Tecuci, incluse în coridorul de expropriere. Sumele individuale aferente despăgubirilor se ridicau la un total de 174.532 de lei.
Au trecut opt ani
Noul podul de la Cosmeşti părea o promisiune uitată până în vara anului trecut. Dar CNAIR a anunţat că, în calitate de solicitant, a elaborat și depus, în data de 24 august 2020, aplicația de finanțare pentru proiectul „Construcția/modernizarea a șase poduri pe rețeaua de drumuri naționale”.
Este vorba despre o finanţare nerambursabilă prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020: „Valoarea totală a proiectului este de 207.328.494,88 lei și va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85 la sută contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională – 148.386.731,61 lei, 15 la sută contribuția proprie – 26.185.893,81 de lei, restul de 32.755.869,46 lei reprezentând cheltuieli neeligibile inclusiv TVA”, a precizat CNAIR.
Poduri noi ar urma să fie construite la Cosmeşti – peste Siret, şi pe DN24 km – la Crasna, iar de modernizare vor beneficia podul peste Prut dintre Galați şi Giurgiulești, podul peste Târnava Mare de la Vânători, podul peste Basca de la Cislău şi podul peste pârâul Azuga de pe DN1, Ploiești – Brașov.
Licitaţie cu ofertant unic
Vestea bună este că, pentru proiectarea şi execuţia noului pod de la Cosmeşti, licitaţia lansată de CNAIR în octombrie 2020 s-a încheiat cu bine. Conform anunţului companiei rutiere, pe 17 martie 2021, a fost desemnată câștigătoarea procedurii: Asocierea OPERES – COSEDIL SPA, cu preţul de112.987.773 de lei fără TVA.
Asocierea, care are ca subcontractanţi firmele Studio Corona SRL Civil Engineering, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” şi Pirotehnic OSB, a depus, de altfel, singura ofertă în cadrul licitaţiei, criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preţ”.
Durata contractului este de 24 de luni, dintre care cinci pentru proiectare şi 19 pentru execuţie, iar perioada de garanţie a lucrărilor ajunge la 120 de luni.
„Investiția constă în realizarea unui pod rutier nou peste râul Siret și a unui pasaj peste Calea Ferată pe un traseu diferit decât cel actual amplasat pe DN 24, Tișița – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Crasna – Iași, în comuna Cosmești, județul Galați, fiind o variantă de ocolire a localității Cosmești. De asemenea, acest proiect prevede amenajarea unui pasaj peste calea ferată Mărășești – Tecuci și construcția a 5,6 km de drum nou cu o viteză de proiectare de 80 km/h”, precizează CNAIR.
Potrivit Companiei, în cadrul proiectului sunt prevăzute și lucrări de reparații ale podului existent, în vederea desfășurării traficului în condiții de siguranță în timpul execuției podului nou.
„După darea în circulație a podului nou partea carosabilă a podului existent va fi dezafectată, acesta urmând să rămână funcțional doar pentru calea ferată”, subliniază CNAIR.
Ce n-a făcut Guvernul Ponta face Cabinetul Cîţu
Tot în luna martie a acestui an, s-a aflat în consultare publică un proiect de hotărâre a Guvernului. Acesta prevede suplimentarea pe anul 2021 a sumei prevăzute ca justă despăgubire aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 708/2013, actul normativ care a stabilit costurile investiţiei şi ale exproprierilor necesare pentru pod.
„După publicarea în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Guvernului nr. 708/2013, din lipsa fondurilor necesare pentru a fi efectuate justele despăgubiri, nu a putut fi realizată etapa consemnării sumelor necesare în acest sens, în conformitate cu prevederile legale (…). Având în vedere faptul că sumele aferente despăgubirilor nu au fost consemnate, nu a putut fi emisă Decizia de expropriere, astfel că nu a operat nici transferul dreptului de proprietate.
În scopul efectuării justelor despăgubiri, luând în considerare perioada cuprinsă între publicarea HG nr. 708/2013 și până în prezent, s-a identificat necesitatea efectuării unui nou raport de evaluare a imobilelor care constituie coridorul de expropriere a lucrării de utilitate publică, astfel încât valoarea despăgubirilor să fie cât mai aproape de momentul transferului dreptului de proprietate”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului asumată de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.
Conform documentului a fost stabilită valoarea despăgubirilor la nivelul anului 2020, prin urmare este necesar ca suma aprobată de Guvernul Ponta în 2013 să fie suplimentată cu 114.000 de lei, de Guvernul Cîţu.
Rămâne de văzut când se va întâmpla acest fapt. Şi, desigur, când se va da start proiectării noului pod peste Siret.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro șiViața Liberă în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
