Un primar din Tulcea, acuzat că a fraudat banii UE din agricultură folosindu-se de pământurile sătenilor și de puterea semnăturii în documentele oficiale

Sterian Gherghișan, primarul comunei Văcăreni din județul Tulcea, este acuzat de procurorii DNA Constanța că a profitat de funcția sa pentru a primi subvenții europene de-a lungul a cinci ani. Potrivit procurorilor, edilul ar fi luat în arendă sute de hectare de teren de la săteni și prin interpuși a accesat bani europeni care erau destinați, de fapt, tinerilor fermieri. Dosarul a fost trimis în judecată în 2017. Prejudiciul este estimat la 200.000 de euro. Procesul se judecă încă în primă instanță. Același primar a fost condamnat definitiv la 2 ani cu suspendare tot pentru obținerea pe nedrept a fondurilor europene acordate prin APIA.

Sursă foto: Pexels

România este țara care a fraudat cele mai multe fonduri europene destinate Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în perioada 2014-2018, se arată în cel mai recent raport OLAF. România este urmată de Polonia, Ungaria și Italia și, conform aceluiași raport, tendința de fraudare a fondurilor europene în domeniul agricol a fost mai mare în România în 2018 față de 2017. România a raportat, în ultimii 5 ani, 250 de fraude și 2219 nereguli, ceea ce înseamnă că în fiecare zi instituțiile de control raportau cel puțin o problemă de acest fel în cheltuirea banilor europeni pentru agricultură. Conform OLAF, România se află pe primul loc în UE și în ce privește ajutoarele acordate direct fermierilor. În total, România a raportat o fraudă de 62 milioane de euro, ceea ce înseamnă 0,45% din totalul plăților făcute de Uniunea Europeană în acest segment către țara noastră, de aproximativ 14 miliarde de euro. În 2018 procentul a crescut pentru România – 18,3 milioane euro fraudați, adică 0,62% din totalul plăților de aproximativ 3 miliarde euro. Cel mai des întâlnite modalități de fraudare în 2018 au fost folosirea documentelor false sau falsificate, cereri de ajutor false sau falsificate sau declararea unor produse, specii sau terenuri fictive (cele mai multe în Polonia, urmată de România).

Primar ”recidivist” în obținerea pe nedrept a fondurilor europene din agricultură

Văcăreni este o mică localitate din vestul județului Tulcea, unde locuiesc puțin peste 2000 de suflete și unde terenurile fertile le permit oamenilor să cultive din belșug. Ce le lipsește oamenilor, însă, este posibilitatea să își dezvolte gospodăriile și să își fructifice terenurile, mai ales din cauza lipsei informațiilor și a priceperii în privința accesării fondurilor europene, care le-ar fi permis să țină pasul cu dezvoltarea tehnologiei în domeniul rural.

Unul dintre cei care au înțeles repede cum merg lucrurile, după momentul preaderării României la Uniunea Europeană, este Sterian Gherghișan, cel care a fost primarul comunei chiar din momentul înființării ei, în 2003. Preocupat cu agricultura încă din tinerețe, odată ajuns primar, Gherghișan a avut acces la toate informațiile referitoare la accesarea fondurilor europene, bani care l-au ajutat să își dezvolte afacerile.

Primarul a convins sătenii să îi dea în arendă pământurile iar aceștia, mulțumiți de cât le dădea primarul în schimb, au acceptat. Gherghișan a ajuns astfel să lucreze sute de hectare din comuna pe care o și conducea din primărie.

În 2017, primarul a fost trimis în judecată de procurorii DNA Constanța după ce spun aceștia că au descoperit cum, în perioada 2010-2014, Gherghișan a beneficiat de fonduri europene care erau destinate, de fapt, tinerilor fermieri. Procesul se judecă încă în primă instanță.

Sursă foto: Pexels

Schema era foarte simplă

Primarul, fiind trecut de 40 de ani și nemaifiind nici la primul contact cu domeniul agricol, cele două condiții pentru accesarea subvențiilor pe care și le dorea, a apelat la trei persoane care ar fi putut depune cererile în locul lui.

Cele trei persoane au acceptat ca, mai întâi, să ceară adeverințe care să ateste că sunt proprietari sau dețin terenuri în arendă chiar de la Primăria Văcăreni pe care Gherghișan o conducea.

Primarul a semnat adeverințele care atestau că cele trei persoane au zeci de hectare în arendă iar apoi, cele trei persoane au depus cereri la APIA și au primit subvențiile europene solicitate.

În realitate, terenurile nu erau luate în arendă de cele trei persoane care îndeplineau condițiile UE, ci erau lucrate chiar de primarul Gherghișan, care nu ar fi putut, în mod normal, să beneficieze de subvențiile europene.

În timpul audierilor, proprietarii terenurilor le-au spus procurorilor că nu i-au văzut niciodată și cu atât mai puțin au negociat cu cele trei persoane care apăreau ca arendași în documentele emise de primărie. Proprietarii, martori în dosar, au mai spus și că au negociat arendarea doar cu primarul ba, mai mult, ei ridică produsele reprezentând contravaloarea arendei chiar de la primar de-acasă:

Astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, care au arătat în cvasitotalitatea lor că au negociat arendarea terenurilor lor exclusiv cu inculpatul Gherghişan Sterian, că au contractat cu acesta, că au ridicat exclusiv de la locuinţa lui produsele care reprezentau contravaloare arendei, că acest inculpat avea asociaţie agricolă şi utilaje şi lucra suprafeţe importante de teren în comuna Văcăreni, că nu îl cunosc pe inculpatul Niţă Ion, nu au discutat cu acesta despre arendare şi nu ştiu ca acesta să exploateze teren agricol în comuna Văcăreni, această declaraţie pe proprie răspundere nu corespunde adevărului, fiind esenţialmente falsă”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Constanța.

În acest dosar, atât APIA, cât și AFIR s-au constituit părți civile considerând că au fost prejudiciate și cerând banii înapoi. În total, peste 900.000 de lei, adică aproape 200.000 de euro.

În anul 2014, Sterian Gherghișan a fost condamnat definitiv, la doi ani cu suspendare, tot pentru fraudarea fondurilor europene, de această dată pentru că a declarat în fals că primăria utilizează o suprafață de 2,5 ori mai mare de pășune decât cea reală pentru ca să primească mai multe fonduri FEGA. Astfel, Consiliul Local Văcăreni a produs un prejudiciu de 60.339 lei.

Sursă foto: Pexels

O analiză PressHub, pornind de la activitatea procurorilor DNA, arată că cele mai multe dosare trimise în judecată de procurori pentru fraudarea fondurilor UE sunt înregistrate în domeniul agricol, iar unul dintre tiparele de fraudatori identificate de PressHub este cel al primarului de comună mică sau medie. De obicei, primarul este înrădăcinat în funcție de mai multe mandate și are în arendă zeci sau, în unele cazuri, sute de hectare de teren agricol pe care îl lucrează cu ajutorul utilajelor cumpărate tot cu bani europeni. Terenurile aparțin familiilor din comună care nu își pot lucra eficient pământurile și nu pot ține pasul cu agricultura modernă pentru că nu au utilaje corespunzătoare. Și nici nu le pot achiziționa pentru că lipsa de educație, de informare sau pur și simplu de încredere le îngrădește accesul la finanțările europene. Dar, astfel, le înlesnește accesul primarilor care, prin puterea semnăturii și a accesului la informații și instituții, obțin fonduri europene chiar și atunci când nu le merită. Este exact cazul primarul din comuna tulceană Văcăreni, care s-a folosit nelegal de pământurile sătenilor și puterea semnăturii pe documente oficiale pentru a beneficia de subvenții care nu îi erau destinate.

Andreea Pavel
Andreea Pavel este jurnalist si fondator al ziarului Info Sud-Est. A debutat in presa in anul 2007, iar in anul 2014 a castigat Tanarul Jurnalist al Anului ”pentru indrazneala de a face presa libera la Constanta”. Infiintat in anul 2012, saptamanalul Info Sud-Est s-a remarcat printr-o serie de investigatii despre legaturile transpartinice, abuzurile si coruptia de la malul marii, dar si prin campaniile de salvare a patrimoniului cultural si istoric din Constanta.

1 COMENTARIU

  1. Acest fost primar, Gherhisan Sterian mi-a exploatat abuziz un teren de 1,8 ha, aflat in satul Garvan (langa Vacareni), timp de 25 de ani. Terenul mi-a fost retrocedat prin Legea 18/1991, iar functionarii Primariei Jijila (de care apartine satul Garvan) nu m-au instiintat ca s-a emis titlul de proprietate si mi-au deschis rol fiscal din oficiu. Eu locuiesc la Tulcea si abia in septembrie 2019 m-au sunat functionarii Taxe si Impozite Jijila sa-mi spuna ca am restante la impozitul pe pamant. Un alt teren de 1 ha, tot din Garvan, mi-a fost exploatat tot abuziv de Lombardi Otiliu si Lombardi Antonio Romeo (tata si fiu), din Macin. Am depus plangeri penale pentru tulburare de posesie, dar Politia Jijila spune ca daca nu a fost cu violenta, nu este fapta penala. Am depus plangere penala la Parchetul Macin si impotriva functionarilor Primariei Jijila pentru ca au oferit spre exploatare terenurile mele celor nomonalizati anterior, iar eu nu am fost instiintata timp de 25 de ani. Procuratura Macin nu a facut nimic pana acum. Probabil ca si pentru terenurile mele, exploatate abuziv, au fost luate subventii cu contracte false de arenda. De asemenea, timp de 25 de ani productia de pe terenurile mele nu a fost fiscalizata, nu s-a platit arenda si nici macar impozitul pe terenurile furate. Impozitul a trebuit sa-l platesc eu, integral, cu dabanzi si penalitati, desi am trimis o plangere primarului Comunei Jijila in care am relatat ca s-a ajuns in aceasta situatie din vina si ilegalitatile comise de functionarii primariei. Raspunsul primarului a fost datat in fals, eu am trimis plangerea pe 9 septembrie 2019, iar raspunsul primarului are acelasi nr. de inregistrare ca si plangerea mea, dar este datat 26 iunie 2019. In situatia mea mai sunt multe persoane, plecate de multi ani din comuna si carora li s-au furat terenurile, iar acum sunt si fara pamanturi si datori la primarie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Cîțu a anunțat prioritățile legislative, după demiterea lui Voiculescu

În timp ce alianța USR-PLUS cere PNL să-l schimbe pe Florin Cîţu după demiterea ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, premierul pozează în șef de guvern liniștit și iese în mediul online cu prioritățile din agenda zilei.

Care este testul potrivit pentru descoperirea anticorpilor COVID-19?

Sunt teste specifice prin care poți afla dacă ai sau nu anticorpi COVID-19. Află care este cel mai potrivit dintre ele, conform unui medic...

Cum a modelat pandemia percepțiile geopolitice în Republica Moldova

Pandemia a modelat percepțiile cetățenilor Republicii Moldova despre Est și Vest. Dacă în urmă cu un an Rusia și China punctau abil la capitolul...