Traseul Revoluției din Timișoara. Ambiția proiectului unui traseu al Revoluției, în valoare de 4 milioane de euro, accesibil pentru timișoreni și pentru turiști, este de a se transforma într-un exemplu de bună practică privind ambientul urban, iluminat public, signalistică și marcaj, accesibilitate velo și pietonală, marcaj turistic, documentare istorică.
Timișoara și-a propus să atragă 250 de milioane de euro prin proiectele depuse în vederea finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență-PNRR.
Prioritare sunt investițiile în infrastructura școlară, în noua maternitate, în dotările Spitalului de copii sau în mult așteptata clinică oncologică. Primăria dorește să facă pe bani europeni cinci noi pasarele pietonale pentru traversarea dintr-o parte în alta a orașului, precum și investiții substanțiale în „tranziția verde” necesară unui oraș ecologic.
Dar, printre atâtea nevoi, își face loc și un proiect neobișnuit, care ține de valorile simbolice ale Timișoarei: traseul Revoluției. Proiectul a fost inclus în planul de reziliență cu suma de 4 milioane de euro.
„Acest traseu îl vom valorifica prin reamenajarea spațiilor publice, a locurilor fierbinţi ale acelor zile din decembrie 1989: Piața Maria, Podul Maria, Piața Victoriei, Opera, Piața Libertății, Piața Sf. Gheorghe, Palatul Administrativ care a fost sediul judeţean al P.C.R., Podul Decebal, Parcul Poporului și „Complexul Memorial” din Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei.
Vom marca și semnaliza ruta și obiectivele incluse în cadrul rutei; vom dezvolta o infrastructură la scară mică (puncte de odihnă, locuri de belvedere), vom ecologiza, igieniza și reabilita peisagistic zonele”, declara primarul Dominic Fritz, încurajat la ora depunerii proiectului de argumentația ministrului dezvoltării, Cristian Ghinea, care consemna în documentul final:
„O Românie modernă și europeană nu poate să se dezvolte drept decât dacă generațiile viitoare sunt conștiente de ororile trecutului, de aceea, pentru prima oară într-un program Guvernamental sunt incluse muzeele memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană aCulturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației”.
Unicul traseu existent azi pentru marcarea locurilor fierbinți ale Revoluției timișorene este cel imaginat de Traian Orban, președinte de onoare al Memorialului Revoluției, cu cele 17 monumente așezate în spații simbolice.
Pe parcursul anilor, monumentele au devenit dificil de gestionat, unele s-au degradat. Pentru că efortul reabilitării și întreținerii grupurilor statuare este greu finanțabil din fondurile unui ONG, Memorialul i-a propus primăriei să preia administrarea și întreținerea acestora.
Noul traseu va traversa întreg orașul și va face utilizabile spații nefolosite de mulți ani, cum este pasajul din Piața Operei, care ar putea fi, conform proiectului, un mic muzeu al Revoluției. Fiindcă „marele” muzeu, programat să ia ființă în vechea garnizoană austriacă, rămâne deocamdată vorbă.
Deși schimbul de clădiri între Consiliul Județean Timiș și MApN s-a produs printr-o ordonanță de urgență pe vremea guvernului PSD, iar ministrul Culturii este același de mai mulți ani, totuși nimic nu s-a mișcat.
Ambiția proiectului unui traseu accesibil pentru cetățenii orașului și pentru turiști este de a se transforma într-un exemplu de bună practică privind ambientul urban, iluminat public, signalistică și marcaj, accesibilitate velo și pietonală, marcaj turistic, documentare istorică.
Până la împlinirea planurilor administrației locale, organizațiile civice gândesc înainte: nevăzătorii vor putea parcurge un tur ghidat al Revoluției din 1989 printr-un sistem de imagini tactile și materiale audio, precum și un tur cu biciclete în tandem.
Pe site-ul www.timisoaracualtiochi.ro nevăzătorii pot face un alt traseu audio din Piața Maria, de unde a pornit revolta, la primărie, Catedrală și Operă, spre Piața Libertății, Piața Sf.Gheorghe și până la Spitalul Județean de care se leagă povestea sinistră a dispariției celor 40 de împușcați.
„Contextul Timișoara – oraș capitală culturală europeană 2023 poate fi unul deosebit de favorabil și pentru rezolvarea unei astfel de probleme comunitare. Ar fi extraordinar ca Timișoara sa devină orașul luminii pentru toți, să deschidă uși, să deschidă inimi, să inspire…”, notează Alina Satmari, coordonatoarea proiectului.
Proiectul OPTIC-Timișoara prin alți ochi este ideea unor studenți și elevi participanți în 2020 la o școală de vară, susținuți de Fundația Comunitară, Intel, Asociația Comunitatea GIS, Universitatea de Vest, Banat IT, Asociația Mioritics, Timișoara City Tours. Primii tineri care s-au bucurat de facilitatea de a „vedea” Revoluția timișorenilor au fost elevii și profesorii Liceului special IRIS din Timișoara.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Banatul Azi în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
