Un român a sunat de 31.000 de ori la 112. Este un exemplu prezentat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) care arată că în România există numeroase persoane care folosesc fără un motiv întemeiat numărul unic pentru urgenţe.
Pe data de 11 februarie, în fiecare an, este marcată Ziua Europeană a Numărului de Urgenţă 112, număr unic pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. De 20 de ani, 112 este numărul unic pentru urgenţe din România, timp în care au fost preluate peste 300 de milioane de apeluri de către operatorii STS. Operaţionalizat în 2004, Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă (SNUAU) s-a dovedit o modalitate simplă, eficientă şi rapidă pentru alertarea serviciilor de urgenţă.
Acum două decenii, 112 a înlocuit numerele 955, 961 şi 981 la care puteau fi apelate în mod individual agenţiile specializate de intervenţie, contribuind la gestionarea eficientă, coordonată şi colaborativă a situaţiilor de pericol din întreaga ţară şi la salvarea de vieţi.
Citește și: Viitorul este al mașinilor electrice. În Norvegia parcarea e gratuită și au bandă specială
„Dacă în anul 2004, peste 90% dintre apeluri nu erau urgenţe, astăzi procentul a scăzut sub 50%. Sistemul 112 a ţintit permanent noile tehnologii, standarde şi practici tehnico-operaţionale care ajută la salvarea de vieţi, inclusiv utilizând metode avansate de localizare şi devenind, astfel, un model de bună practică pentru serviciile de urgenţă din alte state europene. În anul 2023, operatorii STS ai Serviciului de urgenţă 112 au preluat 10.489.979 de apeluri, din care 53,82% au reprezentat urgenţe. Diferenţa de 46,18% au fost apeluri care nu au necesitat intervenţia agenţiilor: Ambulanţă, Poliţie, ISU-SMURD, Jandarmerie sau Salvamont”, a transmis duminică STS, într-un comunicat de presă.
Cele mai multe dintre cazurile de urgenţă de competenţa Serviciului 112 recepţionate anul trecut au fost transferate către Ambulanţă.
Distribuţia, care include şi celelalte agenţii de intervenţie implicate în gestionarea acestor cazuri, este următoarea: Ambulanţă – 49,29%, Poliţie – 24,01%, ISU-SMURD – 18,76%, Jandarmerie – 5,85%, alte agenţii – 2,10%.
Potrivit STS, sunt multiple situaţiile în care, pentru gestionarea unui caz, este necesară intervenţia, în colaborare, a mai multor agenţii.
Cele mai complexe evenimente din 2023, din perspectiva operatorilor STS, au fost urgenţele care au necesitat mobilizări importante de resurse pentru intervenţie, precum explozii, incendii de amploare şi fenomene meteo extreme, care au generat sute de apeluri în câteva minute. Astfel de cazuri presupun măsuri graduale, dar rapide, eficiente şi coordonate de suplimentare a operatorilor 112 la nivel local, regional şi naţional.
Citește și: Trump spune că ar încuraja Rusia să atace aliații NATO care plătesc prea puțin
Potrivit STS, și anul trecut apelanţii abuzivi au îngreunat activitatea operatorilor şi au generat un trafic inutil în centrele de preluare a apelurilor 112. Un exemplu este cazul unui apelant din judeţul Argeş, care a sunat fără a avea o urgenţă de aproape 31.000 de ori în decursul unui an, folosind mai multe numere de telefon. Apelurile au presupus un timp de procesare de peste 500.000 de secunde, adică aproape 5 zile de convorbiri continue.
„Este esenţial ca populaţia să conştientizeze că orice apel la 112 care nu este o urgenţă înseamnă secunde preţioase care se pierd în defavoarea tratării unor urgenţe reale, adică pentru a asigura imediat sprijinul pentru cei aflaţi în nevoie”, a precizat STS.
Potrivit instituției, un grad ridicat de utilizare corectă a serviciului de urgenţă, raportat la totalul apelurilor preluate la 112, se înregistrează în regiunea Bucureşti-Ilfov.
Judeţul Gorj înregistrează cel mai ridicat procent de apeluri care nu reprezintă o urgenţă, 66,79% din totalul apelurilor primite, fiind urmat de judeţul Covasna, cu 63,40% şi de judeţul Argeş, cu 59,50%.
Citește și: 10 milioane de refugiați vor pleca în Europa dacă Ucraina pică
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă / Facebook)
