Deși a fost inaugurat pe hârtie în 2010, ștrandul din Marghita a funcționat, de fapt, doar între anii 2015 și 2020, tocmai pentru că fusese prost construit. Ca să redevină funcțional, ar avea nevoie de investiții serioase, lista defecțiunilor fiind lungă: bazinele sunt sparte ori cel puțin crăpate, plăcile de faianță și gresie se desprind peste tot, apa se infiltrează din sol atât în bazine, cât și sub pavajul din jurul lor, iar ce n-a fost prost executat de la început a fost distrus de vandali.
Ca după bombardament
Un fiasco dezvăluit de Bihoreanul în urmă cu zece ani este confirmat acum și de Primăria Marghita: ștrandul termal construit cu fonduri nerambursabile, ajuns într-o stare deplorabilă din cauza lucrărilor prost executate și a lipsei de întreținere, nu va mai fi reparat, ci înlocuit… cu un aquapark.
Marghita va intra în istorie ca locul unde banii europeni s-au dus pe apa… ștrandului. Construit în urmă cu mai bine de un deceniu, cu bani din finanțări nerambursabile, ștrandul termal din oraș va rămâne o amintire și, în același timp, o pată de rușine. „A fost o investiție proastă, întreținută prost”, concluzionează primarul de acum, Marcel Sas-Adăscăliții.
Defectele lucrărilor executate între anii 2008 și 2010 au ieșit la iveală, iar din cauza lor și a distrugerilor apărute ulterior, ca să poată fi redeschis, ștrandul ar avea nevoie de investiții serioase. Aleșii locali au decis însă că nu vor mai băga niciun leu în el, mai cu seamă că pe locul lui vor să construiască un aquapark mai mare și mai frumos. Tot pe banii altora…
Jucăria UDMR
În 2010, municipiul Marghita, condus pe atunci de primarul PDL-ist Dorel Talpoș (foto), inaugura, însă doar pe hârtie, un ștrand termal construit cu 1,4 milioane de euro. Finanțarea generoasă fusese asigurată printr-un proiect european câștigat de Consiliul Județean Satu Mare în asociere cu CJ Bihor și consiliile locale din Beltiug, Tășnad (ambele în Satu Mare) și Marghita.
Prin acest proiect de infrastructură regională, cu care și Agenția de Dezvoltare Nord-Vest se lăuda la vremea lansării, urmau să fie construite ștranduri în Beltiug și Marghita, iar cel din Tășnad să fie modernizat, ca apoi toate să facă parte dintr-un așa-zis Parc Balnear al Regiunii Nord-Vest.
Licitația pentru lucrările de 3,8 milioane euro (plus TVA) a fost organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (care a asigurat cofinanțarea, alături de consiliile locale beneficiare), condus la acea vreme de UDMR-istul Borbély László, și a fost câștigată de asocierea companiilor Dominium SRL, Samcif SA și Marconst SRL.
Liderul asociației a fost prima firmă, patronată de sătmăreanul Francisc Szilagyi, un sponsor UDMR abonat la contractele publice din Satu Mare, județ din fieful formațiunii maghiare. Singura firmă bihoreană din asociere, Marconst, este de asemenea o companie apropiată aceluiași partid, cu numeroase contracte pe bani publici în localități conduse de reprezentanți UDMR.
Cu acte false
Bihoreanul dezvăluia în 2012 cât de „bună” a fost investiția din Marghita: deși cu doar doi ani în urmă i se tăiase panglica inaugurală, iar în ianuarie 2012 era semnată și recepția finală, ce confirma că „lucrările corespund calitativ și s-au comportat corespunzător în perioada de garanție”, după cum a fost scris în documentul de recepție, ștrandul nu era deschis publicului pentru că, în realitate, nu era funcțional.
Gresia din jurul bazinelor era deja desprinsă, dușurile, toaletele și faianța aveau și ele defecțiuni, iar apa termală din bazine era plină de impurități, deoarece sistemul de alimentare nu fusese prevăzut cu filtre.
Cea mai gravă problemă era că rețeaua de canalizare a ștrandului nu funcționa, fiind sub nivelul celei din oraș. Ștrandul avea nevoie de o pompă care să împingă dejecțiile, dar și de stație de epurare, ambele lipsind cu desăvârșire. Fără toate astea, ștrandul n-a primit autorizație de mediu și nici de funcționare.
Clienți virtuali
Pe lângă recepționarea unei investiții făcute în bătaie de joc, Primăria Marghita a contribuit din plin la mascarea uriașei fraude.
Bihoreanul a descoperit că primarul Dorel Talpoș, care a fost președintele comisiei de recepție, nu doar că a închis ochii la toate defecțiunile, dar a și trimis la Ministerul Dezvoltării documente mincinoase, în care susținea că mii de oameni ar fi vizitat ștrandul în lunile de vară (deși, în realitate, nu fusese deschis!), ba chiar a anexat și fotografii trucate în Photoshop (foto), prin care a „băgat” în bazine oameni decupați din alte imagini!
Culmea e că, în discuția cu jurnaliștii, Talpoș a recunoscut măsluirea documentelor și pozelor, dar a susținut că a făcut-o cu complicitatea Ministerului și a ADR Nord-Vest, care „știau toți despre probleme, iar dacă nu scriam așa, riscam să fim sancționați și să returnăm fondurile primite de la UE”. Mai pe românește: un primar a recunoscut cum s-au furat banii europeni, cu binecuvântarea autorităților de la București!
L-au băgat în faliment
În ciuda gravității faptelor, autoritățile din România nu au luat măsuri, ca să nu supere finanțatorul european și să atragă pedepse pentru întreaga țară. Pentru a drege situația, în anii următori, Primăria Marghita a cheltuit bani din bugetul local pentru a monta pompe pentru rețeaua de canalizare și a cârpit din defecțiuni, iar în 2015 a deschis, pe bune, ștrandul.
„Minunea” n-a ținut, însă, mult. Închis în 2020 din cauza pandemiei, ștrandul nu s-a redeschis nici vara trecută, pentru că între timp au apărut defecțiuni grave la casa pompelor, iar firma care îl administra, subordonată Consiliului Local, a intrat în insolvență. Primarul independent Marcel Sas-Adăscăliții (foto), ales în funcție în 2020, a chemat în fața deliberativului local administratorii (cu toții clienți de partid, numiți în funcții de UDMR și PNL), cerându-le explicații. Fără folos, pentru că toți au ridicat din umeri…
„Lucrări făcute pentru a fi finalizate”
Cel mai probabil, ștrandul nici nu se va mai redeschide vreodată. Marțea trecută, în ședința Consiliului, Sas-Adăscăliții le-a spus aleșilor că ștrandul are nevoie de investiții serioase ca să devină funcțional. Edilul a înșirat o listă lungă de nereguli: bazinele au faianța și gresia desprinsă, sunt pline de crăpături și infiltrații, treptele de acces sunt distruse, bazinul de colectare este fisurat, rigolele prost construite și înfundate, toaletele sunt defecte și vandalizate, iar pavajul dintre bazine vălurit din cauza infiltrațiilor.
Mucegaiul este prezent pe toți pereții, iar instalația electrică are nevoie de reparații serioase, doar că nici măcar nu există vreo schiță a rețelei.
Edilul a prezentat și imaginile care confirmă amploarea dezastrului. „Au fost lucrări prost executate, cu materiale neadecvate. Pare că au fost făcute doar pentru a fi finalizate, observați rigole care sunt pe interior din polistiren, nu dintr-o structură dură, cum ar fi trebuit. Practic, a fost o investiție proastă, întreținută prost”, a spus, franc, primarul.
Reparațiile minime ar costa circa 250.000 lei, a arătat Sas-Adăscăliții, în condițiile în care ștrandul ar avea nevoie și de 600.000 lei anual pentru salarii și cheltuieli de funcționare. „Trebuie să decideți și să vă asumați decizia”, le-a spus el consilierilor, cerând să hotărască dacă Primăria ar trebui să repare ștrandul ori ba.
Visând la aquapark
Așa cum au constatat și consilierii, reparațiile sunt inutile, mai cu seamă că Primăria a comandat deja un studiu de fezabilitate pentru construcția unui aquapark în Marghita, cu bani de la Ministerul Dezvoltării, condus de marghiteanul Cseke Attila.
Viitorul aquapark ar urma să se întindă inclusiv peste terenul unde azi se află ștrandul, ceea ce înseamnă că acesta va fi demolat. „Orice investiție se face acum pentru întrețineri și pentru a deschide ștrandul, în momentul în care se va face investiția în aquapark, va dispărea”, a confirmat primarul.
Deși dezastrul se datorează formațiunii din care face parte, viceprimarul UDMR Demian Zsolt a bagatelizat situația, spunând că imaginile – deși mai mult decât elocvente – „arată doar niște buruieni”, și s-a lăudat că a organizat un festival estival în ștrand, ceea ce, a spus el, se cere în continuare, militând astfel pentru repararea defecțiunilor.
„Știm cu toții că ați fost în spatele managementului de-acolo, probabil de-aia a fost și ineficient”, i-a replicat Sas-Adăscăliții, lăsându-l fără alte argumente.
În final, aleșii din Marghita au decis să nu repare ștrandul, în așteptarea aquapark-ului. „Eu sunt cu dvs, dacă vă luați răspunderea că rezolvați cu aquapark-ul. Mult mai frumos ar fi acolo un aquapark decât ștrandul pe care l-am făcut noi, cu proiectul respectiv”, a spus și fostul primar UDMR Pocsaly Zoltan (foto), astăzi consilier.
Gura păcătosului adevăr grăiește: decât dezastrul girat de PDL și UDMR în urmă cu peste un deceniu, mai bine un aquapark nou-nouț, făcut tot pe banii altora…
INFLAȚIE DE AQUAPARK-URI
Orașele Bihorului par cuprinse de o „febră” a aquapark-urilor. Văzând succesul de care se bucură complexul Nymphaea din Oradea, și alți edili visează la asemenea investiții. Primarul din Salonta, Török László, a semnat recent contractul prin care Compania Națională de Investiții (CNI) din subordinea Ministerului Dezvoltării îi asigură o finanțare de 118,05 milioane lei pentru construirea aquapark-ului Toldi (foto).
O investiție similară vor și edilii din Beiuș, care încă nu au identificat sursa de finanțare, dar speră să acceseze fonduri europene. Aquapark-ul din Beiuș se regăsește, de altfel, și în strategia de dezvoltare a județului, adoptată recent de Consiliul Județean, care prevede că investiția va costa cel puțin 8,2 milioane euro.
Culmea e că strategia nu menționează nimic despre aquapark-urile din Salonta și Marghita, dar, în schimb, mai prevede unul în comuna Ciumeghiu, fără alte detalii privind această investiție.
