De la 1 iunie, ungurii beneficiază de numeroase promoții în marile magazine. Nu este vorba de o inițiativă a întreprinzătorilor, ci chiar a guvernului. Companiile sunt doar executante ale ordinelor premierului Viktor Orbán.
La sfârșitul lunii mai s-a împlinit un an de la învestirea celui de-al patrulea guvern al lui Viktor Orbán. Cea mai mare îngrijorare pentru coaliția Fidesz-KDNP, forța dominantă pe scena politică ungară de mai bine de un deceniu, este situația economică, potrivit unei analize a Nova Europa Wschodnia/New Eastern Europe.
Formal, totul este în ordine, șomajul rămâne la un nivel scăzut, de aproximativ 4 procente (cifrele Biroului Central de Statistică pentru luna aprilie au fost de 3,9%), iar economia însăși este în creștere. Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, raportează în mod regulat despre noii investitori care au decis să își stabilească capitalul în Ungaria.
În ciuda atmosferei de succes pompată și în mass-media, maghiarii încep să simtă ceva cu totul diferit în portofele. Salariile reale nete pentru întregul an 2022 au crescut cu doar 2,6%, cea mai mică creștere din ultimul deceniu.
În schimb, rata medie a inflației înregistrată anul trecut a ajuns la 15,3%, cea mai mare din 1998 încoace și cea mai mare din întreaga Uniune Europeană. Ritmul de creștere a prețurilor s-a mărit timp de doi ani la rând, toate semnele indicând un vârf inflaționist în ianuarie (25,7%).
Cele mai recente date, din aprilie, ale Oficiului Central de Statistică au indicat o inflație de 24,5%.
Orban nu se simte vinovat
În ciuda faptului că, de la sfârșitul anului 2021, autoritățile au acordat creșteri salariale semnificative angajaților din sectorul bugetar definit în sens larg (inclusiv armatei, poliției, medicilor, lucrătorilor din domeniul cultural), nu prea se simt, în contextul creșterilor de prețuri.
Până în aprilie 2023, costul energiei a crescut de la an la an cu 41,8%, de unde și încercarea statului maghiar de a menține o politică de compensare de anvergură. Acest sistem a trebuit să fie schimbat în august 2022, prin introducerea unor limite la consumul de electricitate și gaz; bugetul nu este făcut din cauciuc, până la urmă.
Prețurile alimentelor reprezintă o problemă la fel de presantă, cu o creștere anuală de 37,9%, conform datelor din aprilie 2023.
„Cât de scump este aici” este unul dintre cele mai frecvente mesaje de la cei care vizitează Ungaria.
Guvernul dă vina pe războiul în curs de desfășurare din Ucraina, precum și pe sancțiunile UE împotriva Rusiei, pentru situația economică actuală. De asemenea, dă vina indirect pe toate țările care sprijină Ucraina în război (prin furnizarea de arme, antrenarea soldaților) și care prelungesc astfel conflictul în curs.
Sunt învinuiți și întreprinzătorii care au decis să profite de pe urma acestei situații dificile, adică prin creșterea prețurilor sau prin manipularea disponibilității bunurilor.
Echivalentul maghiar al Consiliului Concurenței a pus în aplicare controale și este planificat un portal care să urmărească modificările prețurilor la produsele alimentare, pentru a le identifica pe cele nejustificate.
Controale și prețuri garantate, dar fără succes
Cu două luni înainte de alegerile din 3 aprilie 2022, guvernul a introdus prețuri garantate pentru anumite produse alimentare: făină de grâu, zahăr, ulei de floarea-soarelui, lapte de vacă cu un conținut de grăsime de 2,8%, pulpă de porc și piept de pui.
Catalogul a fost extins ulterior pentru a include cartofii și ouăle de găină. Au existat mai multe voci cu privire la motivele creșterii prețurilor la alimente în Ungaria.
De la seceta care i-a afectat grav pe fermieri în urmă cu un an, la creșterea prețurilor la energie și la dezbaterea privind lipsa de productivitate și competitivitate adecvată a sectorului agricol. Statul, în cadrul eforturilor sale de a reduce costurile culturilor, și-a asumat sarcina de a percepe taxe pentru apa folosită pentru irigații.
Prețurile reglementate ale alimentelor au stabilit, de fapt, un preț de achiziție atractiv pentru populație pentru o lungă perioadă de timp.
Problema a fost că, de multe ori, era o posibilitate pur ipotetică, deoarece zahărul, făina sau uleiul pur și simplu nu erau disponibile, din cauza aprovizionării insuficiente a magazinelor cu produse de primă necesitate. Acest lucru a dus la dezvoltarea unui mecanism psihologic prin care oamenii au cumpărat bunuri mai multe, deoarece se temeau să nu rămână fără.
Prin urmare, magazinele au introdus limite, de exemplu, de unul sau două pachete pe client.
Prețurile reglementate pentru laptele de 2,8% au dus la o scădere a interesului pentru laptele cu un conținut mai mic de grăsime, ceea ce a determinat o scădere a prețului acestuia. Sosirea cerealelor ucrainene pe piața ungară a avut, de asemenea, un impact asupra reducerii prețului unor produse alimentare.
De asemenea, marile magazine germane de tip discounter de produse alimentare au introdus oferte din ce în ce mai atractive, care le-au permis maghiarilor să cumpere produse la prețuri și mai bune, chiar mai mici decât cele garantate de guvern.
Consecința a fost o scădere a competitivității lanțurilor maghiare. Dar Orban merge și mai departe.
Nu mai târziu de 20 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă a guvernului, s-a anunțat că, de la 1 iunie, magazinele de mare format vor fi obligate să organizeze promoții săptămânale regulate la un anumit produs alimentar din una dintre cele douăzeci de categorii, inclusiv pâine, prăjituri, pește, diferite tipuri de carne, legume, condimente, ape minerale și băuturi răcoritoare.
Promoțiile obligatorii se vor desfășura între 1 iunie și 30 septembrie. Prima zi de valabilitate a acestora este joi, iar ultima zi este miercuri. Reducerea obligatorie este de 10% din prețul lunii precedente.
Panouri mari vor fi amplasate la intrarea în magazine, pe care vor fi afișate anunțuri clare, care să indice ce produse se află pe lista de promoții din săptămâna în curs. Graficele guvernului vor fi disponibile nu doar fizic în magazin, ci și în ziarele promoționale și pe site-urile web.
Blestemul antreprenorilor
Ceea ce ar trebui să-i ușureze pe clienți riscă să devină blestemul comercianților. Aceștia vor fi obligați să asigure disponibilitatea continuă a produselor reduse. Inspectorii de la nou înființata autoritate pentru protecția consumatorilor vor supraveghea dacă magazinele respectă această obligație. Vor efectua controale continue, chiar și mai mult de o dată pe zi la același comerciant.
Inspectorii au la dispoziție toate instrumentele pentru a disciplina comercianții. Valoarea amenzilor aplicate variază între 500.000 și 3 milioane de forinți (1.354 la 8.100 de euro). Amenzile vor fi aplicate, de exemplu, pentru lipsa de produse alimentare.
Magazinul trebuie să se asigure că produsul în cauză este disponibil la nivelul „volumului mediu zilnic de vânzări din 2022″. Dacă acest lucru nu se întâmplă, iar gama de produse lipsă este mai mare de 50% față de acest nivel, sancțiunea va ajunge la maxim.
Cel mai sever instrument este un ordin de suspendare a operațiunilor pentru o perioadă cuprinsă între o zi și șase luni. Acest lucru se aplică atât magazinelor clasice, cât și magazinelor cu vânzare prin corespondență (care funcționează în paralel cu activitatea de papetărie).
În acest din urmă caz, suspendarea se aplică tuturor platformelor pe care operează comerciantul în cauză. După cum au subliniat jurnaliștii portalului de opoziție Telex, nu este clar ce anume determină durata suspendării activității comerciale.
Conform stadiului actual al legii, prețurile maxime pentru produsele alimentare stabilite în februarie 2022 urmează să rămână în vigoare până la sfârșitul lunii iunie anul acesta, dar, potrivit presei pro-guvernamentale, este probabil ca această perioadă să fie menținută cel puțin până la sfârșitul sărbătorilor.
Ceea ce atrage atenția la un alt instrument de combatere a inflației este modul de implementare. Este vorba de un decret privind „coordonarea măsurilor de protecție și securitate”, respectiv un regulament privind măsurile necesare care trebuie luate pentru a reduce inflația la alimente, în timp de război.
Chiar la începutul decretului, este citată valabilitatea stării de urgență cauzată de conflictul armat în curs de desfășurare din Ucraina și de urgență constituțională declarată în mai 2022.
Citește și: Accident cu patru persoane rănite, printre care și doi copii, pe DN7
Această stare de urgență legală îi permite prim-ministrului să guverneze prin intermediul unor regulamente care ocolesc parlamentul.
Dezbaterea publică cu privire la instrumentele antiinflaționiste introduse de guvern ignoră complet problema condiției antreprenorilor. Asociația Națională Maghiară de Comerț avertizează de mult timp că comercianții vând produse sub prețul de achiziție.
Prețul garantat poate să fie mai mic și de până la două ori și jumătate față de prețul cu ridicata la care se aprovizionează magazinele.
Katalin Neubauer, secretarul Asociației Naționale Maghiare de Comerț, cel mai mare purtător de cuvânt al antreprenorilor din acest sector, a subliniat că micii comercianți cu magazine mici vor pierde cel mai mult de pe urma noului mecanism.
Aceștia nu sunt obligați să facă promoții. În consecință, clienții se vor aștepta mai degrabă la reduceri în marile lanțuri, unde de obicei este oricum mai ieftin, iar acest lucru ar putea duce, în consecință, la o scădere a cifrei de afaceri pentru lanțurile mai mici.
Neubauer, într-un interviu acordat portalului 24.hu (cu un profil moderat opozant), a subliniat că o soluție mult mai bună ar fi să se aducă o reducere a poverii legate de desfășurarea activității comerciale – de exemplu, taxele pentru energie sau închirierea spațiilor.
Membrii guvernului ungar, inclusiv premierul Viktor Orbán, sunt pe deplin conștienți de faptul că scăderea percepută a nivelului de trai al maghiarilor ar putea duce, ca o consecință, la tulburări sociale. Nu este vorba de schimbarea puterii prin ieșirea în stradă, deoarece nu există o astfel de tradiție în Ungaria, ci de inversarea tendinței de încredere totală în lider.
Pentru că sărăcirea afectează toți cetățenii, indiferent de preferințele politice.
În decembrie 2018, Ungaria a fost martora unor proteste uriașe atunci când parlamentul a adoptat așa-numita lege a sclaviei, care a modificat Codul muncii. Modificările au constat într-o schimbare a modului de contabilizare a timpului de lucru.
În locul celor 250 de ore suplimentare permise pe an, decontate anual, de la 1 ianuarie 2019, legea permite 400 de ore suplimentare pe an, pe care angajatorul are la dispoziție trei ani pentru a le deconta.
Guvernul a explicat că sistemul flexibil de contabilizare a forței de muncă are ca scop creșterea competitivității economiei maghiare. Orbán nu a cedat la presiunea protestelor, legea a intrat în vigoare, dar imaginile de la manifestații vor rămâne cu siguranță mult timp în memoria elitei politice.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Analiză realizată de către Dominik Héjj, pentru Nova Europa Wschodnia/New Eastern Europe.
