La reuniunea informală de la Versailles din 10 și 11 martie 2022, Consiliul European a făcut din securitatea energetică una dintre cele trei priorități principale, alături de consolidarea capacităților de apărare și construirea unei baze economice mai solide.
Declarația de la Versailles solicită eliminarea treptată a dependenței UE de importurile rusești de gaze, petrol și cărbune „cât mai curând posibil”, fără însă a preciza o dată.
La rândul său, Comisia Europeană, având în vedere mediul geopolitic actual, are în lucru o propunere legislativă care să identifice depozitele de gaze ca infrastructuri critice și să introducă dispoziții pentru a aborda riscurile aferente dreptului de proprietate asupra infrastructurii de gaze.
Statele membre vor trebui să solicite autorității de reglementare sau altei autorități competente desemnate de statul membru să certifice faptul că dreptul de proprietate al uneia sau mai multor persoane dintr-o țară terță nu pune în pericol siguranța aprovizionării. O astfel de evaluare va trebui efectuată pentru toți operatorii de depozite existenți și viitori.
Pe termen scurt și până la finalizarea procesului legislativ de adoptare a propunerii, statele membre ar trebui să acționeze ca și cum propunerea legislativă respectivă ar fi deja în vigoare și să ia măsuri pentru a asigura realimentarea depozitelor în timp util pentru iarna următoare. Comisia a propus un nou regulament urgent privind stocarea gazelor pentru a se asigura că toate amplasamentele sunt umplute la cel puțin 80 % până în noiembrie 2022 (și 90 % în anii următori).
Propunerea este în prezent în curs de negociere între Parlament, Consiliu și Comisie în cadrul unei proceduri de urgență. În plus, astfel cum se prevede în actualul Regulament privind siguranța furnizării de gaze 14, statele membre trebuie să încheie acorduri de solidaritate. Având în vedere contextul actual, acest lucru ar trebui făcut fără întârziere, mai spune Comisia Europeană
Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să instituie un mecanism de cumpărare a energiei la nivelul UE
Tot acest embargo energetic pe care UE vrea să îl pună în aplicare ar fi însoțit de un plan de asigurare în continuare a securității aprovizionării cu energie a UE pe termen scurt. O rezoluție recentă a Parlamentului European solicită instituirea de rezerve strategice comune de energie și mecanisme de cumpărare a energiei la nivelul UE, cu scopul de a crește securitatea energetică, reducând în același timp dependența energetică externă și volatilitatea prețurilor. Rezoluția solicită, de asemenea, începerea lucrărilor pentru crearea unei uniuni a gazelor, bazată pe achiziții comune de gaze de către statele membre.
În paralel Comisia Europeană își continuă ancheta privind piața gazelor naturale ca răspuns la preocupările legate de posibilele denaturări ale concurenței de către operatori, în special Gazprom.
Pentru a face față creșterii bruște a prețurilor la energie, Comisia va analiza toate măsurile de urgență posibile pentru a limita efectul de contagiune al prețurilor gazelor naturale asupra prețurilor energiei electrice, cum ar fi plafonările temporare ale prețurilor. De asemenea, Comisia va evalua opțiunile de optimizare a organizării pieței energiei electrice, ținând seama de raportul final al Agenției UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și de alte contribuții privind beneficiile și dezavantajele mecanismelor alternative de stabilire a prețurilor pentru menținerea energiei electrice la prețuri accesibile, fără a se perturba aprovizionarea și investițiile suplimentare în tranziția verde.
În ceea ce o privește, Comisia poate coordona operațiunile de reumplere a depozitelor, de exemplu prin achiziții comune, colectarea comenzilor și corelarea aprovizionărilor. O platformă europeană comună pentru încheierea de contracte de furnizare de gaze naturale, bazată pe negocieri bilaterale cu principalii producători de gaze, ar contribui la diversificare și la gestionarea inteligentă a riscurilor, asigurând astfel siguranța aprovizionării în condiții favorabile pentru toți cumpărătorii din întreaga UE. Pentru a stimula realimentarea depozitelor, statele membre pot acorda ajutoare furnizorilor în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, de exemplu sub formă de garanții („contracte bidirecționale pentru diferență”). Mai multe detalii aici.
Comisia European intenționează să aplice același principiu pe care l-a implementat în pragul pandemiei de gripă când au fost realizate achiziții centralizate, obținându-se astfel prețuri mai bune și contracte ferme. În general prețul de achiziție al gazelor naturale diferă de la un stat la altul și variază în funcție de interesele pe termen lung ale Federației Ruse, principalul furnizor pentru statele membre.
Printr-o astfel de procedură comună de achiziție, Comisia Europeană vizează atât diversificarea surselor, implementarea embargoului (n.n. prin acest mecanism Comisia se asigură că statele membre nu vor cumpăra gazele din Rusia), dar și obținerea unor prețuri mai reduse. Piața europeană a gazelor este una foarte importantă și interesul economic este unul imens. Sunt de așteptat reacții de respingere din partea unor state europene cum este Ungaria de exemplu, care în ultimul timp a devenit trader important de gaze naturale cu sprijinul Federației Ruse.
REPowerEU merge în tandem cu Fit for 55
Punerea în aplicare integrală a propunerilor legislative din cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” prezentat de Comisie ar reduce deja consumul anual de gaz fosil cu 30 %, echivalentul a 100 de miliarde de metri cubi, până în 2030.
Dacă s-ar adopta măsurile din planul REPowerEU, am putea elimina treptat cel puțin 155 de miliarde de metri cubi de gaz fosil, echivalentul volumului importat din Rusia în 2021.
Conform estimărilor Comisiei Europene, în termen de un an se poate realiza o reducere de aproape două treimi, punându-se astfel capăt dependenței excesive a UE de un singur furnizor. Comisia propune să colaboreze cu statele membre pentru a identifica cele mai adecvate proiecte pentru îndeplinirea acestor obiective, bazându-se pe activitatea amplă desfășurată deja cu privire la planurile naționale de redresare și reziliență.
Cum a devenit Ungaria principalul exportator de gaz pentru Romania?
Pentru a vedea cum se aprovizionează România cu gaze naturale și care vor fi efectele deciziilor europene privind achiziția comună a gazelor am studiat datele disponibile pe site-ul oficial eurostat, de unde își iau datele toate instituțiile europene.
Dacă în trecut România cumpăra gaze naturale din Federația Rusă, în ultimii ani țara noastră și-a diversificat „chipurile” sursele de aprovizionare cu gaze naturale și în 2019 și 2020 a cumpărat mai mult gaz din Ungaria decât a cumpărat din Federația Rusă. O ciudățenie, pentru că Ungaria nu este nicidecum un producător de gaz așa cum bine știm.
Ce se întâmplă de fapt? Ungaria deține o infrastructură dezvoltată recent pentru înmagazinarea gazelor naturale reprezentând depozite subterane de mari dimensiuni și totodată beneficiază de cel mai mic preț de achiziție a gazelor rusești din UE. Pe fond, Ungaria cumpără gaze ieftine rusești și le vinde scump României sau altor state, care au mai puțină trecere la Moscova.
Prin această stratagemă, Ungaria a devenit un jucător important în piața gazelor naturale (nu numai legat de România), în timp ce țara noastră mai visează încă la statutul de hub regional de gaz. Cu resursele încă neexploatate, cu infrastructura la pământ și cu proiecte doar pe hârtie, care prevăd extinderea capacității de înmagazinare a gazelor, România are cu ce, dar nu știe cum.
Coincidență sau nu Ungaria a devenit primul exportator de gaze pentru țara noastră începând din anul 2019 de când UDMR este la guvernare. Ironia sorții este că din perspectiva embargoului impus Federației Ruse, România va fi obligată să cumpere și mai mult gaz din Ungaria, sau să încerce reactivarea unor relații comerciale mai vechi (2015) cu Uzbekistan sau Turkmenistan, scrie SĂPTĂMÂNA ONLINE.
Situația importurilor de gaze ale României relevă că Ungaria este principalul furnizor de gaz pentru țara noastră.
Situația privind rata de dependență energetică în UE, România este poziționată foarte bine
Ungaria are cel mai mic preț la gaz pentru consumatorii casnici din UE
Exporturile României de gaz sunt la cifre insignifiante
