USR solicită prezența de urgență a conducerii Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în Parlament, marți, pentru a da explicații în fața Comisiei pentru IT din Senat cu privire la neregulile grave constatate de Curtea de Conturi, a anunțat USR luni, într-un comunicat de presă.
Solicitarea USR vine în urma publicării unui raport al Curții de Conturi care a scos la iveală că, în perioada 2019-2023, ONJN nu a respectat legea în procesul de autorizare a jocurilor de noroc online și nu a efectuat niciun control la operatorii din acest domeniu.
Deputata USR Diana Stoica denunță situația scandaloasă și cere răspunsuri clare și măsuri urgențe. „E revoltător raportul Curții de Conturi care ne zice negru pe alb că de la înființare (adică de 12 ani), ONJN nu a respectat legea la autorizarea jocurilor de noroc online și nici nu a efectuat vreodată vreun control la acești operatori. Șefii ONJN au înlesnit o fraudă uriașă și au facilitat distrugerea de vieți. Toate astea în condițiile în care, doar în anul 2023, românii au cheltuit la păcănele online 12,5 miliarde de lei (fără a lua în calcul tranzacțiile de pe Revolut). Toate astea, în condițiile în care sute de mii de români sunt afectați de acest flagel. Îi așteptăm pe cei de la ONJN să ne explice cum a fost posibil acest lucru, dacă au luat măsurile indicate pentru a îndrepta aceste ilegalități și cum îi vor proteja pe români de acum încolo. Nu vom mai permite aceste nedreptăți și vom merge până la capăt pentru a ne asigura că legea este respectată și că pachetul de legi anti-păcănele este adoptat de urgență”, a declarat Diana Stoica.
Senatorul USR Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru tehnologia informației din Senat, condamnă atitudinea conducerii ONJN. „Este inacceptabil ca un organism de stat, responsabil cu reglementarea și controlul unei industrii care afectează viața a sute de mii de români, să ignore complet legea și să acopere abuzurile din domeniul jocurilor de noroc. Atitudinea pasivă și complicitatea tacită a conducerii ONJN demonstrează fie incompetență crasă, fie corupție sistemică. Cerem răspunsuri clare și angajamente ferme că astfel de ilegalități nu se vor mai repeta”, a declarat Cirprian Rus.
În prezent, conducerea ONJN este asigurată de Gheorghe-Gabriel Gheorghe.
ONJN, ca organ de specialitate aflat în subordinea Guvernului, este sub control parlamentar și are obligația de a răspunde pentru inacțiunile sale. Parlamentul nu poate tolera complicitatea ONJN cu industria jocurilor de noroc și trebuie să ia măsuri pentru a proteja cetățenii de capcanele acestui flagel, susțin reprezentanții USR.
USR a depus mai multe proiecte de lege anti-păcănele în Parlament, dar toate sunt ținute la sertar de majoritatea PSD-PNL, acuză reprezentanții partidului.
Curtea de Conturi: Jocurile de noroc on-line s-au desfășurat fără supravegherea și controlul ONJN
În România, jocurile de noroc la distanță (on-line) s-au desfășurat fără monitorizarea, supravegherea și controlul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), a anunțat Curtea de Conturi în 21 februarie. Auditul Curții de Conturi la ONJN a constatat diferențe de taxe de autorizare de zeci de milioane de lei, sume care nu au fost declarate și achitate la bugetul statului.
De la înființarea sa și până în prezent, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) nu a monitorizat și nu a controlat niciodată activitatea organizatorilor de jocuri de noroc la distanță (on-line) și nu și-a îndeplinit atribuțiile legale precum analiza datelor stocate de organizatorii de jocuri sau verificarea exactității raportărilor periodice ale acestora. Lipsa controlului și a monitorizării operatorilor de jocuri de noroc la distanță de către entitatea responsabilă cu supravegherea acestor activități a fost constatată de Curtea de Conturi cu prilejul misiunii de audit de conformitate efectuate, anul trecut, la ONJN. Perioada supusă auditului a fost anul 2023, respectiv intervalul 2019-2023 pentru activitățile de autorizare și monitorizare a jocurilor de noroc la distanță.
În cadrul misiunii, auditori publici externi au constatat numeroase abateri în activitatea Oficiului. O consecință importantă a acestor abateri o reprezintă nerealizarea veniturilor bugetului statului la un nivel corespunzător potențialului de colectare de la acest domeniu de activitate economică.
Conform raportului de audit, ONJN a permis licențierea operatorilor de jocuri de noroc la distanță și, ulterior, desfășurarea activității acestora, fără îndeplinirea condiției legale de a furniza Oficiului câte un terminal (sistem electronic alcătuit din sistemul hardware și/sau sistemul software) cu acces securizat, situat la ONJN, care să permită acces neîntrerupt, securizat, de la distanță, la serverul în oglindă și la serverul de siguranță, situat pe teritoriul României, inclusiv la baza de date de pe serverul central pentru a pune la dispoziție informațiile cu privire la jocurile și participanții care intră sub incidența prevederilor legale privind jocurile de noroc.
Din analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra Declarațiilor lunare din perioada 2019-2023, depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanță la ONJN, s-a constatat faptul că reprezentanții Oficiului, cu atribuții în monitorizarea nivelului taxelor de autorizare, nu au asigurat o minimă verificare a declarațiilor formulate de organizatorii de jocuri.
Astfel, din aplicarea procentului legal al taxei de autorizare asupra veniturilor declarate de organizatorii de jocuri de noroc la distanță și compararea rezultatului obținut cu taxele de autorizare declarate lunar, Curtea de Conturi a constatat diferențe de taxă de autorizare care nu au fost declarate și achitate la bugetul statului (venituri suplimentare) în sumă totală de 78.863.222 lei (66.266.989 lei aferentă anul 2022 și de 12.596.233 lei aferentă anului 2023), la care se adaugă accesorii calculate până la data de 20 decembrie 2024 în sumă totală de 37.182.427 lei (dobânzi de întârziere în sumă de 7.436.485 lei și penalitate de nedeclarare în sumă totală de 29.745.942 lei) în baza prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
Curtea de Conturi a constatat că ONJN nu a analizat niciodată indicatorii activității desfășurate de organizatorii de jocuri de noroc la distanță, comunicați prin Declarațiile lunare depuse de aceștia, comparativ cu datele existente în terminalele ce ar fi trebuit puse la dispoziția ONJN de organizatorii de jocuri de noroc, potrivit prevederilor legale.
Din analiza auditorilor asupra datelor conținute în declarațiile lunare au rezultat o serie de neconcordanțe care, potrivit atribuțiilor legale, ar fi trebuit investigate de structurile de specialitate din cadrul ONJN (Direcția de monitorizare și Direcția de control).
Riscurile care ar fi trebuit analizate de ONJN sunt generate în principal de faptul că marea majoritate a operatorilor de jocuri on-line sunt înregistrați în Malta, care impune, începând din luna aprilie 2021, un nivel minim al RTP (Return to player)2 de 85%, în scădere de la 92% în perioada anterioară, iar organizatorii de jocuri de noroc la distanță pot ajusta procentul premiilor acordate jucătorilor prin setarea la diferite niveluri a RTP a jocurilor puse la dispoziția jucătorilor. Potrivit raportului de audit, riscul fiscal neinvestigat/neanalizat de ONJN se poate materializa printr-o diferență de taxă lunară de autorizare ce poate rezulta în situația în care venitul/câștigul real al organizatorului de jocuri de noroc (GGR) nu este de 4% din totalul mizelor jucate, cât rezultă din declarațiile lunare depuse (GGR 4%=100%-RTP 96%), ci unul mai mare, de peste 8% din totalul mizelor jucate (adică de aproximativ două ori mai mare).
Riscul de setare de către organizatori a unor valori diferite a RTP la jocurile online, în fapt mai mici decât cele declarate și calculate pe baza indicatorilor din Declarațiile lunare depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanță poate determina:
– o potențială diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 1,8 miliarde lei în anul 2023;
– o potențială diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 1,2 miliarde lei în anul 2022;
– o potențială diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 0,1-0,6 miliarde lei, anual, în perioada 2019-2021.
Raportul de audit al Curții de Conturi la ONJN poate fi accesat AICI.
Citește și: (I)moralitatea pe axa București-Washington
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
