sâmbătă, 25 septembrie 2021
AcasăSubiectivOpiniiUSR-Plus: Puritatea & Securitatea

USR-Plus: Puritatea & Securitatea

Liderii USR-Plus fac orice pentru a menține imaginea de partid tânăr, dinamic și pur.

Mai ales puritatea e importantă, fiindcă spre deosebire de oamenii partidelor tradiționale, pângăriți de trecerea prin comunism, cei mai mulți din USR-Plus fac parte din generația care s-a format în perioada postdecembristă.

Nu e clar dacă e mai importantă afișarea acestei purități, care nu a fost mereu ireproșabilă sau dacă din joc făcea parte și ascunderea unor povești care ar fi putut să-i compromită pe unii dintre noii politicieni. 

În această ecuație intră și inițiativa ministrului Economiei, Claudiu Năsui, care zilele acestea s-a lăudat că avansează cu proiectul pe care l-a inițiat privind deconspirarea securiștilor din familiile demnitarilor. Legea lui Năsui este, însă, un eșec. Nu doar fiindcă nu va putea trece de parlament, ci și fiindcă e neconstituțională și imposibil de pus în practică. Ministrul s-a plâns deja că nu are suficienți susținători pentru proiectul lui de lege: „deși toate partidele au declarat că îl susțin, numai USR-Plus l-a votat”.

Pe scurt, Claudiu Năsui propune un registru public al tuturor securiștilor și obligă Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității să descopere legăturile de rudenie până la gradul trei dintre demnitari și rudele lor care au colaborat sau au lucrat ca ofițeri ai Securității. Nu e încă prea clar de ce USR-Plus susține această idee de liste negre și de trecere a vinovăției de la o generație la alta, după modelul stalinist.

„Haideți să vedem cine sunt fiii și fiicele Securității din politică” a spus ministrul Economiei după ce PSD l-a acuzat într-o moțiune simplă că se trage dintr-o familie care ar fi avut serioase legături cu Securitatea

Totuși, înainte de acest episod, dl. Năsui nu era deloc deranjat de prezența securiștilor din jurul său. A rămas celebru, de altfel, răspunsul său la întrebarea despre rațiunea numirii unei foste colaboratoare a Securității în funcția de director general adjunct al ministerului Economiei: „Și?”, a întrebat ministrul pe un ton cam arogant. Și ce dacă? Ar fi vrut să spună. Ce mare lucru? Pe cine mai deranjează așa ceva? 

Claudiu Năsui a venit în 2019 la conducerea filialei USR București, după ce s-a retras predecesoarea lui Roxana Wring, cu numele conspirativ Rodica sau R21. Wring a fost declarată în justiție colaboratoare a Securității, după ce Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a descoperit mai multe note informative, în urma cărora cei turnați de ea au avut de suferit. 

În mod surprinzător, Protocolul inițial dintre USR și Plus prevedea o măsură de protejare a celor care ar fi colaborat cu Securitatea înainte să aibă 18 ani: „nu vor putea fi desemnate drept candidați ai Alianței persoane care au avut calitatea de lucrători activi sau colaboratori ai Securității sau, majore fiind, au semnat un angajament cu Securitatea înainte de 1990″.

Paragraful a fost modificat sub presiunea presei, după ce fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu i-a întrebat public pe liderii USR-Plus dacă nu e păcat să-și distrugă „munca politică, pentru a salva un gunoi uman care de mic își turna colegii”. 

Obsesia pentru puritate, dar în același timp tendința spre compromis sugerată în diferite ocazii arată nehotărârea, absența principiilor clare și a curajului de a spune unele lucruri pe nume.

CNSAS face deja verificări pentru demnitarii prevăzuți de lege, dar cum ar putea să descopere cercetătorii de acolo legăturile de rudenie până la gradul al treilea al fiecărui politician, pentru a verifica dacă a avut securiști în familie sau nu. Câți bani ar costa acest proces? Și la ce-ar folosi? De ce ar fi de vină fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, între timp șef al filialei USR-Plus București, că tatăl său a colaborat cu Securitatea? Sau deputatul PSD Alexandru Rafila că tată lui a fost șeful Securității Arad?

Astfel de informații pot fi, eventual, relevante din punct de vedere sociologic, într-un studiu care să arate în ce măsură elitele politice postdecembriste provin din familii ale foștilor nomenklaturiști sau ale celor care au avut legături cu Securitatea. Sau în ce măsură descendenții acestor familii au reușit să se implice în procesele de privatizare și să devină mari oameni de afaceri. O cercetare care să se ramifice până la gradul al treilea de rudenie, așa cum a propus și Năsui, ar construi într-adevăr un tablou cu marile grupuri de interese care au dirijat politica și economia în ultimii 30 de ani. 

Articolul a fost publicat mai întâi în DW

Sabina Fati
jurnalist la DW România
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE