Vaccinarea obligatorie, spaima ipotetică vânturată de AUR

Data:

spot_img

Cel puțin două proteste au fost organizate în 7 martie pe un subiect aruncat în spațiul public de parlamentari AUR: că se pune la cale, printr-o șmecherie a legii bugetului, vaccinarea obligatorie, incluzând pe cale de consecință și vaccinarea împotriva COVID-19. Vestea a scos peste o mie de persoane în Parcul Izvor, dintre care 500 ar fi fost membri și simpatizanți AUR, dacă ar fi să-l credem pe George Simion, care îi chema pe Facebook  pentru ora 15 pe membrii partidului său să participe nepartizan, „ca societate civilă”.

Deghizarea în simpli cetățeni a politicienilor este o practică veche la toate partidele. Ca și inflamarea opiniei publice cu informații distorsionate sau incomplete. În aceeași zi, au ieșit în Piața Operei cam 100 de timișoreni iritați că orașul intră în carantină. Dar și ei s-au declarat împotriva vaccinării obligatorii și au dat foc măștilor în fața primăriei.

 De unde pornește dezinformarea

Un proiect de lege inițiat în și trecut de Senat în 2017 sub numele de Legea privind vaccinarea persoanelor în România zace în Camera Deputaților de aproape 4 ani. Evident, proiectul nu se referă la vaccinurile anti-coronavirus, care nu existau pe atunci, ci la toate vaccinurile care pot preveni transmiterea unor boli infecțioase, mai ales în copilărie. Disputele în jurul acestei legi, pe care niciun partid nu a îndrăznit să și-o asume până la capăt, au fost crunte. Antivacciniștii au fost vocali, au avut acces la mass-media și au reușit să producă amânarea votului. Cea mai vizibilă, Olivia Steer s-a străduit să dea un ton apocaliptic apelului de a se respinge orice vaccin.

Numeroasele exemple de țări care impun și peste zece vaccinuri obligatorii în perioada copilăriei nu au putut înclina balanța, așa că proiectul a rămas la congelator. Proiectul de lege stabilește în art. 6-7 categorii de vaccinuri obligatorii incluse într-un Calendar Național de Vaccinare- CNV, pentru perioada copilăriei, vaccinuri recomandate pentru copii și pentru adulți, precum și vaccinuri opționale. În cazul vaccinării obligatorii a copiilor există excepții legate de boli sau alergii diagnosticate. CNV se aprobă printr-un oridin al ministrului Sănătății.

Pentru părinții care refuză vaccinarea copiilor cu vaccinurile obligatorii, dacă nu există contraindicații certificate, în proiect se prevede informare și consultanță, dar și sancțiuni cu amendă până la 10.000 lei. Toate aceste articole sunt obiect al dezbaterii, deja cu multe amendamente, nicidecum prevederi legale gata de aplicat. Pandemia a schimbat contextul și, dacă proiectul Legii vaccinării ar ajunge în dezbatere, sigur va comporta încă alte modificări. Totuși, unii parlamentari AUR au preferat să prezinte proiectul ca pe o lege în vigoare, numind-o distorsionat „Legea vaccinării obligatorii”. Consecința manipulării s-a văzut la protestul din Piața Izvor unde s-a strigat „Murim, luptăm și nu ne vaccinăm!”.

Un deputat AUR și-a vaccinat copiii

Ciprian-Titi Stoica, deputat AUR de Timiș, recunoaște că nu a citit proiectul, dar că o acțiune preventivă este binevenită.

„Nu noi am organizat protestul ci Alianța Părinților și alte ONG-uri, dar susținem că trebuie să semnalăm acest pericol ca vaccinarea să devină obligatorie. Colegii mei au dibuit în textul proiectului și în Legea Bugetului semnale că se dorește impunerea vaccinării obligatorii, deci se poate condiționa și vaccinarea împotriva COVID-19”.

„Dibuirea” se referă la un paragraf din Strategia bugetară 2021-2024 care menționează adoptarea Legii vaccinării, care va cuprinde obligativitatea vaccinării populației, dar și obligația autorităților, în primul rând a Ministerului Sănătății, de a desfășura campanii de informare, de a asigura aprovizionarea cu vaccinuri, de a garanta calitatea și siguranța vaccinării conform standardelor europene. În cadrul legii vaccinarii va fi stabilită și obligația Ministerului Sănătății de a elabora și aplica un plan multianual de vaccinări și implicit, un plan multianual de achiziții de vaccinuri.”

Deputatul ne-a declarat că și-a vaccinat copiii în Marea Britanie, unde a locuit 11 ani, numai că el și soția au fost informați în scris, apoi medicul de familie le-a explicat procedura și efectele secundare posibile și le-a cerut consimțământul.

„Personal, sunt pentru vaccinarea informată, cu acordul persoanelor”, a adăugat Ciprian-Titi Stoica pentru PressHub. 

Liderul partidului său, George Simion, extindea patetic un subiect banal la o luptă „pentru libertate”: „Singuri în Parlament nu vom reuși, suntem prea mici încă. E nevoie de voi, cei care puteți, să ieșiți și să luptați pentru libertate”, consemna pe pagina sa de Facebook.

Cum e la alții

Dintre țările vecine României, Ungaria menține categoria de vaccinuri obligatorii pentru o serie de boli ca rujeola, tuberculoza, tusea convulsivă, poliomielita, hepatita B, boala pneumococică, oreionul, rubeola, difterie ș.a.  Refuzul se amendează cu sume care pot ajunge la 1200-1300 euro. Și Bulgaria impune măsura de a face copiilor vaccinuri împotriva acelorași boli, cu sancțiuni mai mici, de aproximativ 150 de euro.

În Cehia sunt obligatorii numeroase vaccinuri, iar copiii nu pot fi înscriși la grădiniță dacă nu le-au făcut. Amenzile aplicate părinților care refuză nemotivat vaccinarea ajung la 350 euro, similar cu amenzile din Slovacia, unde cresc la 390 euro. În Slovacia controversele din jurul vaccinării obligatorii au ajuns la Curtea Constituțională, care a stabilit că obligația nu încalcă drepturile copilului, ci le apără.

Polonia impune părinților să își vaccineze copiii pentru imunizarea la difterie, pojar, oreion, rubeolă, tuberculoză, poliomielită, hepatită B, pertussis, infecția cu bacteria Haemophilus influenzae tip b, boala pneumococică. Legea poloneză îi obligă și pe rezidenții care locuiesc peste 3 luni în această țară să se vaccineze, statul punând la dispoziție vaccinuri gratuite. Refuzul conduce la o sancțiune pecuniară. Cele mai multe țări dezvoltate au abordat vaccinarea ca pe o responsabilitate a statului pentru protecția cetățenilor. În Franța unsprezece vaccinuri sunt obligatorii, fără acestea copiii nu pot fi înscriși la grădiniță și la școală. Față de alte țări, la francezi și vaccinul anti-tetanos este obligatoriu.  Italia a stabilit zece vaccinuri obligatorii pentru minorii sub 6 ani, excluși din grădiniță fără dovada lor. Părinții recalcitranți pot fi amendați cu până la 500 de euro.

În Germania a fost introdusă în 2020 obligația vaccinului anti-rujeolic, cu sancțiuni de 2500 euro și cu interdicția înscrierii la creșă sau la grădiniță în cazul refuzului. Belgia menține vaccinul împotriva poliomielitei ca singurul obligatoriu. Există țări unde vaccinarea nu este obligatorie, ci recomandată: Marea Britanie, Irlanda, Spania, Portugalia, Austria, Olanda, Grecia, Cipru, majoritatea țărilor scandinave, ș.a.


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

spot_imgspot_img
Brîndușa Armanca
Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Noul Cod Silvic, adoptat de Parlament

Noul Cod Silvic a fost adoptat marți în Ședința...

Republica Moldova, pregătită să reziste în fața ultimului atac rusesc | Deutsche Welle

Criza energetică este inevitabilă în Republica Moldova după revelion....

TermeneAI: Creșterea afacerii cu 27% în 2024, susținută de tehnologiile inteligenței artificiale

Termene.ro, compania care a devenit un lider recunoscut în...