Pacienții care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 și sunt declarați vindecați, rămân după boală cu mai multe nelămuriri despre ce ar trebui să facă mai departe: dacă este indicat să se vaccineze sau dacă trebuie să mai aștepte și dacă au nevoie de recuperare medicală și în ce condiții se face. „Nu există un protocol specific nici la nivel mondial, chiar zilele trecute am văzut că în Australia au început să își facă regulamente pentru îngrijirea post COVID, însă protocoale validate nu am auzit să fie. Până la urmă nu există boli, există bolnavi, astfel că trebuie să ne adaptăm situația la fiecare pacient”, a precizat dr. Dana Popescu, medic de familie ieșean, în legătură cu recuperarea de după boală a pacienților.
Vaccinarea e recomandată cel mai devreme după 30 de zile de la confirmarea bolii
Pe site-ul Ministerului Sănătății (MS), într-o broșură dedicată medicilor de familie care cuprinde cele mai frecvente întrebări ale specialiștilor, există recomandarea pentru cei care au trecut printr-o formă ușoară a bolii să aștepte minimum 30 de zile până la momentul vaccinării, iar în cazul celor care au făcut o formă medie sau severă și care au fost tratați cu plasmă convalescentă sau anticorpi monoclonali se recomandă întârzierea vaccinării cu trei luni. Acestea sunt însă la stadiul de recomandări și nu există un ghid oficial pe baza căruia să se acționeze.
„Recomandările actuale încurajează vaccinarea pacienților care au trecut prin boală la minimum 4 săptămâni de la primul test PCR pozitiv în cazul pacienților cu formă ușoară și la aproximativ 3 luni în cazul pacienților cu formă moderată, severă sau critică. Cum riscul de reinfectare a persoanelor trecute recent prin boală este destul de mic, aceste persoane pot alege să întârzie vaccinarea pentru 1-3 luni de la testul RT-PCR pozitiv, deși nu există o obligație în acest sens”, precizează reprezentanții MS în broșura pentru medicii de familie. Aceeași recomandare de vaccinare este susținută și în cadrul campaniei „Pastila de informare”, derulată de Observatorul Român de Sănătate și Misreport și încurajată de MS.
Medicul de familie ieșean Dana Popescu spune că însă o vaccinare mai rapidă în cazul acestor pacienți nu poate face rău, ci eventual duce la o reacție mai intensă după imunizare. „Cu siguranță după formele moderate și severe timp de trei luni ești protejat. La formele ușoare este indicată vaccinarea după 30 de zile, dar nu mai mult, este nevoie de vaccinare pentru a întări acea imunitate obținută prin boală. Formele ușoare de boală dau o imunitate slabă. Însă se știe că imunitatea dată de boală este mai slabă decât cea obținută prin vaccinare”, a explicat dr. Dana Popescu, medic de familie în comuna ieșeană Deleni.
Liste de așteptare pentru câteva luni la recuperarea după COVID
Dacă referitor la vaccinarea celor care au trecut prin boală există informații la nivel de recomandări, în legătură cu recuperarea acestora nu există protocoale clare care să explice în ce cazuri este nevoie. Spre exemplu, în Iași, pacienții care au trecut prin COVID pot face recuperarea necesară la Spitalul Clinic de Recuperare sau la Spitalul Căi Ferate.
La Spitalul CF Iași, recuperarea este destinată pacienților care au fost internați aici, au trecut peste primele 14 zile de boală fiind considerați vindecați, dar au rămas cu probleme respiratorii, neuromotorii sau cardiace. Astfel, aceștia sunt dirijați către serviciul de balneofizioterapie al spitalului. „Pentru cei cu probleme respiratorii, pe lângă asigurarea aportului de oxigen, este nevoie și de învățarea unor tehnici de respirație. Noi am funcționat și pe partea de recuperare de când am simțit nevoia să asistăm acești pacienți, din momentul în care s-a considerat că după 14 zile este nevoie să fie asistați în alte zone de suport”, a explicat dr. Mihai Glod, managerul unității medicale. Sunt liste de așteptare pentru următoarele luni, acesta fiind și motivul pentru care conducerea spitalului a luat decizia extinderii capacității cu încă cinci paturi, pe lângă cele zece care erau destinate recuperării pacienților. Prioritizarea pe această listă se face în funcție de gravitate și nu se ține cont de ordinea înscrierii, spun reprezentanții spitalului. La Spitalul CF sunt tratate cazurile grave de COVID care au nevoie de Terapie Intensivă încă din luna octombrie a anului trecut, cele șapte paturi fiind ocupate constant. „Pe ATI gradul de ocupare este de 100%, cu foarte puține excepții”, a completat managerul spitalului.
Recuperarea e indicată dacă nu ai ajuns la starea de sănătate de dinainte de boală
Deși în cazurile grave, care au necesitat internare, recuperarea este recomandată de medicul care a avut în grijă pacientul, nu există o indicație generală pentru cei care nu au avut nevoie de spitalizare, au făcut o formă mai ușoară a bolii, însă au rămas cu anumite sechele. Specialiștii spun că procedurile de recuperare specifică sunt benefice oricând, mai ales dacă pacientul observă că după vindecare nu reușește să ajungă la starea de sănătate avută înainte de a se îmbolnăvi.
„Dacă te simți bine, poți să faci la fel de mult efort, dacă nu ți s-a modificat viața cu nimic, e clar că nu ai nevoie de recuperare. Dar dacă după boală rămâi cu o stare cronică de oboseală, ai o capacitate redusă de efort, atunci e nevoie să mergi la medicul de familie care o să te îndrume spre un anumit tip de recuperare pentru că până la urmă poate este nevoie de reabilitare respiratorie. Există forme de miocardită virală dată de COVID, am avut inclusiv pacienți care au făcut forme de hepatită virală în urma bolii. Atunci este nevoie de o evaluare ca să vezi ce anume a rămas dereglat”, a explicat dr. Dana Popescu.
Specialiștii au explicat că recuperarea pulmonară este indicată în cazul pacienților post COVID care acuză stări de oboseală, dificultăți de respirație, dureri toracice, tuse uscată, iritativă sau cu expectorație, dar și anxietate, depresie, furie sau teamă. „Pacienții post COVID-19 vor fi investigați pentru includerea în programul complex de Reabilitare pulmonară, program care este individualizat pentru fiecare dintre ei și pe care-l vor efectua sub stricta supraveghere a fizioterapeuților”, au explicat reprezentanții spitalului. Pacienții pot să beneficieze de internare de zi, consultație prin ambulatoriul spitalului, dar și de internare continuă între șapte și 14 zile.
Recuperarea cardiovasculară este destinată în principal celor care au afecțiuni cronice cardiace, care au fost agravate după infecție. În cazul lor, problemele lăsate de infecția cu COVID includ durere toracică cu caracter anginos, dispnee la efort, palpitații, oboseală, recuperarea în astfel de cazuri începând cu o evaluare inițială cu electrocardiogramă, ecografie cardiacă, test de efort.
Ulterior este nevoie de începerea unui program complex de recuperare care include kinetoterapie, măsuri dietetice sau chiar consiliere psihologică. La finalizarea programului de recuperare se va face evaluare cardiovasculară, iar pacientul poate primi indicații pe termen lung. Medicii Spitalului de Recuperare spun că adresabilitatea este foarte mare pentru aceste tipuri de recuperare, astfel încât este nevoie de o programare care se face telefonic, existând și aici liste de așteptare.
Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
