Profesorul Valentin Naumescu consideră că următoarele 5-6 luni vor fi foarte interesante pentru a înțelege în ce moment al existenței sale se afla Republica Islamică Iran.
După șocantul atac al Hamas din octombrie anul trecut, Orientul Mijlociu pare, mai mult ca oricând, un butoi de pulbere, iar moartea neașteptată, într-un bizar accident, a președintelui iranian Ebrahim Raisi nu a făcut decât să alimenteze și mai mult tensiunile. Care este starea de spirit din Iran, care sunt perspectivele imediate și mai ales ce turnură ar putea lua evenimentele – dacă se va instaura pacea sau conflictul va escalada – am încercat să aflam stând de vorbă cu unul dintre cei mai reputați experți români în domeniul politicii internaționale, Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
Domnule profesor, după cum știm președintele iranian Ebrahim Raisi a murit într-un accident de elicopter, pe fondul vremii nefavorabile și al unor posibile defecțiuni tehnice. Cum ar putea influența, pe termen scurt, această dispariție neașteptată situația din Orientul Mijlociu?
Termen scurt înseamnă aici așa-zisa „campanie electorală” de 50 de zile care urmează, respectiv instalarea ulterioară a noului președinte și a guvernului. Rămâne de văzut dacă va fi ales sau nu actualul președinte interimar Mokhber, fostul prim-vicepreședinte. Nimic nu este sigur acum, e prea devreme să discutăm despre candidaturi. Ne referim deci la o perioadă de câteva luni de incertitudine, cel mult până la sfârșitul anului, dacă luăm în considerare și alte posibile schimbări, în eșaloanele inferioare ale puterii politice și administrației publice. Aceste 5-6 luni ne vor putea da o imagine destul de clară asupra nivelului de stabilitate și încredere politică de care se mai bucură (sau nu) teocrația printre iranieni. Nu aș exclude în acest moment o posibilă tulburare politică în Iran, pentru că moartea lui Ebrahim Raisi i-a prins nepregătiți pentru succesiune și, cel mai probabil, acum se vor activa toate facțiunile din societate, radicale sau moderate. Nu putem exclude nici o reactivare a protestatarilor împotriva abuzurilor regimului, în special a femeilor și generației tinere, desi știm cât de dură a fost reprimarea protestelor dățile trecute. Nu există o soluție de succesiune cristalizată, planificată și convenită cu ayatollahul și cu liderii opțiunilor principale, așa cum exista de obicei înainte de alegerile din Republica Islamică Iran, când rezultatul era cunoscut dinainte.
Citește și: Cum a fost schimbată judecătoarea din dosarul „2 Mai”
Lupta pentru puterea executivă între diversele facțiuni și orientări ar putea, la rândul ei, crea incertitudine în regiune, atât pentru grupările teroriste sponsorizate tradițional de Iran, cât și pentru țările vecine sau apropiate. Să nu uitam că suntem în plin război Hamas-Israel, Hamasul fiind una din organizațiile teroriste sponsorizate în ultimii ani de Iran. Hezbollah-ul libanez sau rebelii Houthi din Yemen privesc de asemenea cu mult interes procesul electoral care urmează și speră că cei mai mari susținători politici ai acestor finanțări externe să aibă câștig. Irakul cu guvernarea sa șiită este, de asemenea, interesat de noua linie executivă de la Teheran, la fel ca Arabia Saudită, fosta mare rivală care tocmai a semnat un acord de normalizare diplomatică cu Iranul, mediat de China, ca să nu mai vorbim de Israel, dar din perspectiva contrară, a amenințărilor. Interesate vor fi și marile puteri aliate ale Iranului, adică Rusia și China, ultima ca partener strategic al Iranului. Vor fi probabil în campanie și candidați care, agitând steagul populismului islamist, vor cere o linie mai dură a politicilor Teheranului pe plan intern și extern.
Continuarea, în Aktual24.ro
Citește și: Leonard Zăicescu despre antisemitismul din România: Antisemiții continuă să rămână pedepsiți
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Valentin Naumescu / Facebook)
„… intr-un bizar accident…”___–___destul de bizar, avand in vedere ca -probabil- pilotii respectivi erau cei mai calificati, iar aparatul de cea mai sigura performanta, intretinerea la fel, s.a.m.d,, iranienilor (guvernul) le-ar conveni sa spuna tare ca este vorba de un sabotaj al izraielienilor, dar si asa tot in detrimentul lor ramane, pentru ca oricine ar intelege cat de slab sunt pregatiti, daca chiar si numarul 1 a putut fi lovit si anihilat…Iar asta dupa ce doar cateva luni in urma s-au facut -realmente- de ras, cu rachetele trase asupra Izraelului si nici macar una nu a ajuns la tinta, toate fiind distruse in aer, de antiaeriana Izraelului…Se pare ca intreaga controversa poate fi mutata la alte nivele, de Zei, este evident ca D-zeul lui Abraham este mai puternic decat cel iranienilor…
21 Aprilie 2024 – Liderul suprem iranian a mulțumit forțelor armate pentru atacul asupra Israelului: ”Nu contează câte rachete și-au atins ținta”(…)__–__adica niciuna, insa -iata!- uitasem ca peste numarul 1 , exista „liderul suprem”…