Prăpastia dintre alegători și cei pe care i-au ales s-a tot adâncit, ajungând la un punct în care o bună parte a societății a pus diagnosticul că, indiferent de culoarea politică, „toți sunt la fel“.
Românii nu se mai simt reprezentați de partidele tradiționale cu mult înaintea apariției partidelor extremiste AUR, SOS România și POT (Partidul Oamenilor Tineri), apărut din neant și susținător al lui Călin Georgescu la președinție.
Partidele au pierdut un segment important din electorat pe mâna lor și se pare că nici acum nu s-au trezit, după primul tur al alegerilor prezidențiale, anulate în ceasul al doisprezecelea de CCR, când un impostor pro-rus a reușit să obțină voturile a peste 2 milioane de cetățeni și să se claseze pe primul loc cu aproape 23% din voturi. Alegerile parlamentare au fost și acestea un dezastru, PSD obținând cel mai mic scor de la Iliescu încoace (22,30%), la o distanță de doar patru procente de AUR. Rezultatele mediocre ale PNL și USR vin să întărească regula.
Prăpastia dintre alegători și cei pe care i-au ales, fie primari, fie parlamentari, fie președintele statului, s-a tot adâncit, ajungând la un punct în care o bună parte a societății a pus diagnosticul că, indiferent de culoarea politică, „toți sunt la fel“.
Demagogia, populismul și promisiunile fără acoperire din campaniile electorale nu au mai reușit să îi păcălească nici pe votanți, nici pe cei care au stat acasă. Ingerințele politicienilor în justiție, averile uriașe ale unora pe care nu le pot dovedi, dar sunt liberi ca pasărea cerului, clientelismul și relațiile cu grupări interlope, corupția transpartinică au făcut ca românii să voteze masiv în turul întâi al alegerilor prezidențiale și la alegerile parlamentare candidații anti-sistem.
Continuarea, în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
