Departe de ochii opiniei publice, instanțele din București admit, una după alta, acțiunile depuse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) cu scopul de a stabili persoanele care au încălcat drepturile omului înainte de 1989, în timpul dictaturii comuniste.
Este vorba de foști securiști, odată zbiri care provocau groază în jurul lor, și turnători din rândul populației civile. Uneori, documentarea cazurilor ajunge la fapte petrecute cu peste 60 de ani în urmă. Printre pârâți, bătrânei pașnici din Iași care, în timpul judecății, fie tac, fie se apără cu argumente de genul „mi-am apărat țara” și „am executat un ordin de serviciu”.
Legătură între elevi și Securitate, consilier local la țară
Prima categorie a celor care ajung să fie judecați la cererea Consiliului sunt foștii securiști, ofițeri despre care se găsesc probe că au încălcat drepturile omului: au violat corespondența, au dispus măsuri de interceptare a convorbirilor telefonice, au racolat informatori sau au decis ca o persoană asupra căreia existau suspiciuni că se opunea regimului să fie supravegheată inclusiv de către o rețea de informatori care să raporteze ce spune/ce intenții are „obiectivul”.
Continuarea, în ReporterIS!