Autoritățile de la Chișinău au lansat o campanie de sensibilizare a populației, dar și a partidelor politice de opoziție în care avertizează împotriva pericolului cumpărării voturilor, în interesul Rusiei. Toamna trecută fenomenul a fost pe punctul de a deturna rezultatele alegerilor prezidențiale și referendumului pro-UE din Republica Moldova, iar în acest an ia amploare în pregătirea alegerilor parlamentare fixate pentru 28 septembrie.
„Cea mai gravă și rușinoasă provocare care a pus în pericol stabilitatea și chiar suveranitatea Republicii Moldova este cumpărarea de voturi”, a declarat președinta Maia Sandu într-un rar discurs ținut joi în plenul Parlamentului de la Chișinău. „Cei care cumpără votul vostru vor să folosească Republica Moldova în război contra Ucrainei. Vânzarea votului înseamnă vânzarea țării și a viitorului copiilor”, a mai spus Maia Sandu. Opoziția pro-rusă din legislativ a părăsit sala de ședințe.
„Republica Moldova este ținta unor eforturi de destabilizare colosale, finanțate cu sume uriașe, care au ca obiectiv provocarea conflictelor interne. Pioni ai acestor scheme se află și în Parlamentul Republicii Moldova”, a mai declarat Maia Sandu. Ea a chemat partidele să oprească discursul de ură și dezbinare, în fața unor pericole care amenință să destabilizeze țara.
Miza Kremlinului pentru instalarea unei majorități pro-ruse în parlamentul de la Chișinău este deturnarea cursului european al Republicii Moldova, pe modelul Georgiei. „Republica Moldova poate reuși doar alături și cu susținerea UE. Dacă renunțăm la această cale, distrugem șansa bunăstării la care am muncit cu greu. Alegerea trebuie să o facă cetățenii moldoveni, nu forțe externe ostile”, a subliniat Maia Sandu în discursul său.
10% din votanți moldoveni, plătiți de Kremlin
Șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu, anunța cu două zile mai devreme că peste 140 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au primit bani din Rusia pentru votul lor de anul trecut, ceea ce înseamnă cam 10 la sută din persoanele care vin la alegeri. Cu toții riscă amenzi de până la 37.500 lei moldovenești (aproximativ 1900 euro). Peste 6000 de sancțiuni deja au fost aplicate. „Banii primiți pentru vânzarea votului nu vor acoperi amenda, a avertizat Cernăuțeanu. Îndemn către toți cetățenii să conlucreze cu organele de drept. Persoanele care vor colabora pot fi scutite de sancțiunea contravențională. Scopul instituțiilor de drept nu este de a sancționa, ci de a curma fenomenul pentru ca acesta să nu se mai repete și în următoarele scrutine”.
Autoritățile au demonstrat că rețeaua criminală de cumpărare a voturilor este finanțată din Rusia și este coordonată de la Moscova de oligarhul moldovean fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova.
De la tribuna Guvernului, prim-ministrul Dorin Recean a adresat un mesaj instituțiilor responsabile de lupta anticorupție, cerându-le fermitate în investigarea și sancționarea autorilor schemelor de cumpărarea a voturilor. „Urmează parlamentarele din toamnă, unde din nou vor exista încercări ample de cumpărare de voturi, iar rolul instituțiilor statului e să oprească acest fenomen grav. Avem de ales: ori pierdem această șansă istorică, indiferent din ce motiv – frică, lene, cinism sau oboseală – ori reușim să acționăm împreună, instituții ale statului, polițiști, procurori, judecători, pentru a deveni un stat UE unde este bunăstare, pace și dreptate”, a subliniat Dorin Recean.
Cum a încercat Rusia să deturneze scrutinele din 2024 din Moldova
În toamna 2024 cetățenii Republicii Moldova și-au apărat viitorul european într-un referendum pro-UE trecut la mustață cu 50,4% și alegeri prezidențiale câștigate de Maia Sandu în fața exponentului forțelor pro-Kremlin.
Presiunea Rusiei pentru a deturna acest scrutin a fost fără precedent – pe lângă clasica dezinformare prin intermediul social media, Rusia a plătit direct cu câte 100 de euro lunar alegători pentru a vota anti-UE. Proporțiile ingerințelor sunt amețitoare – o rețea de peste 140 de mii de alegători plătiți, cam 10% dintre cei care votează, iar suma totală cheltuită de Kremlin pentru aceste alegeri ar fi între 100 și 200 milioane de euro.
Citește și: USR contra USR. Cine câștigă?
Cum a acționat Chișinăul pentru a crește reziliența cetățenilor în raport cu ingerința rusească?
De la bun început, autoritățile de la Chișinău au gestionat agresiunea hibridă a Rusiei total diferit decât a făcut-o Bucureștiul. Poate și pentru că având Rusia mereu „sub coastă” au știut că strategia de a ignora problema în speranța că aceasta va dispărea de la sine nu funcționează în cazul rușilor. Cea mai bună protecție a unui stat este cetățeanul informat și imun la dezinformare.
Încă în martie 2024, cu opt luni înainte de alegeri, Serviciul de Informații și Securitate a făcut o conferință de presă în care a anunțat că Rusia a început o acțiune de destabilizare a țării și de deturnare a alegerilor și a vectorului european. Maia Sandu a vorbit tot în martie, spunând că „Rusia a pus gând rău Republicii Moldova” și a repetat avertismentul la fiecare ieșire publică sau forum internațional.
Guvernul a dezmințit aproape zilnic dezinformări și falsuri – începând cu anunțuri de înrolare în legiunea franceză, documente false prin care Comisia Europeană ar refuza să sprijine agricultorii moldoveni și ar impune cote LGBTI în școli și instituții publice și mergând până la narațiuni anecdotice, dar cu impact la omul de rând, precum că UE ar interzice crucile în cimitire, găinile din curte și mai mult de trei câini pe lângă casă.
Poliția a confiscat sume importante, a operat arestări și a deconspirat rețele criminale. Doar într-un singur episod a confiscat peste 1 milion de euro de la pasagerii unei curse care veneau de la Moscova cu bani cash pentru cumpărarea alegătorilor.
De fiecare dată, autoritățile au îndemnat oamenii la discernământ și gândire critică.
Aceste avertismente erau tratate de o parte a societății cu ironie și zeflemea, iar opoziția pro-rusă acuza puterea că invocând pericolul „tancului rusesc” deturnează atenția de la eșecurile guvernării. Doar că în final, aceste avertizări i-au făcut pe oameni mai atenți la avalanșa de falsuri și au securizat la alegeri vectorul pro-european al țării.
Un rol important în eșecul pe moment al strategiei Rusiei în Moldova l-au avut presa și societatea civilă, care și-au făcut o sarcină permanentă din monitorizarea și combaterea propagandei.
Autoritățile de la Chișinău au avertizat încă de anul trecut că Rusia testează în Republica Moldova tehnologii noi de deturnare a alegerilor pe care le va aplica ulterior și în democrațiile din vest.
Citește și: Crin Antonescu a prezentat declarația pe care a dat-o la Securitate în anul 1988| VIDEO
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Președinția Republicii Moldova)
