Conacul Lambrino este cunoscut mai ales prin împrejurările legate de controversata căsătorie morganatică (de rang inegal) între Carol al II-lea, principe moștenitor al României, și Ioana (Zizi) Lambrino. La această casă boierească, viitorul rege al României, Carol al II-lea, a facut numeroase vizite și a trăit tumultoasa povestea de dragoste cu Zizi Lambrino.
Pasionat de trecut, de valoarea arhitecturală și culturală a monumentelor istorice, în luna septembrie 2016, Marius Butnariu a cumpărat conacul de la foștii proprietari. Imediat după ce a făcut valoroasa achiziție, noul proprietar a studiat programele cu finanțare europeană nerambursabilă, pentru a identifica o aplicație financiară în vederea implementării unui proiect de reabilitare și restaurare a clădirii.
“Vreau să restaurez conacul exact cum a fost în epocă, cu intervenții la locul lor. Am făcut la Iași un curs pe fonduri europene, pe specializarea restaurator de bunuri culturale. Istoria este o pasiune, un hobby pentru mine. Eu sunt sucevean, m-am născut la Făltineni. Când eram mic, mergeam foarte des la Mănăstirea de la Râșca, care este o ctitorie a domnitorului Petru Rareș. Au fost o atracție foarte mare pentru mine, toate aceste locații cu încărcătură istorică», ne-a povestit Marius Butnariu.
Conac vandalizat
După verificarea programelor de finanțare europene, proprietarul Conacului Lambrino a identificat măsura de finanțare 7.6., care se referă la conservarea patrimoniului cultural. Măsura se derulază prin Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale, iar sesiune de depunere a dosarelor a fost deschisă.
«De-a lungul timpului, conacul a suferit mai multe transformări. Un timp a fost sediul de CAP și s-au făcut o serie de intervenții asupra clădirii. Este în conac un seif foarte fain, cu anul de fabricație 1800, care a fost vandalizat. Vreau să restaurez acest seif, așa cum a fost modelul original. Conacul a încurcat multă lume și s-a vrut să fie sfărâmat de tot. Au fost acolo o fântână arteziană și o masă foarte frumoasă, care au fost însă distrunse și nu se mai pot reface la loc. Acest conac a avut și o grădină de castani», a arătat proprietarul.
Pe lângă clădiri de patromoniu, pe măsura 7.6. se mai finanțează construcția de cămine culturale și restaurarea de biserici care sunt monumente istorice. Cum multe autorități locale au în pregătire astfel de programe de investiții, concurența pentru finanțare va fi destul de strânsă, iar proiectele care vor întruni punctajul necesar și vor fi eligibile vor primi verde pentru finanțare.
«Am început să lucrez la proiectul pentru obținerea finanțării europene. Eu sunt inginer în construcții, dar lucrez în proiectare, am o fimă în care activează 12 angajați. Vreau să îl depun în această sesiune. Valoarea maximă a bugetului care se acordă pentru un proiect este de 500.000 de euro, fonduri nerambursabile. Vreau să îl aduc la stadiul inițial. Este o istorie foarte faină cu Zizi Lambrino, care a fost nepoata Elenei Cuza», a mai spus Marius Butnariu.
Conacul va fi deschis pentru turiști
După ce va implementa proiectul de reabilitare și conacul va arata ca în zilele lui bune, Marius Butnariu are planuri mari pentru zona rezidențială. Clădirea va fi deschisă publicului și vor fi organizate tot felul de activități culturale și artistice.
«Conacul Lambrino va avea un caracter semideschis și va fi deschis circuitului turistic. Vrem să organizăm tot felul de evenimente cum ar fi lansări de carte, concerte de vioară, muzică, degustări de vinuri, simpozioane cu tematică culturală. Vor putea avea acțiuni aici organizații din comună, din alte comunități ale județului sau din țară. Cu autoritățile comunei suntem în relații bune», a subliniat Marius Butnariu.
Ionel Chiratcu, primarul comunei Zăpodeni, s-a arătat foarte optimist în ceea ce privește planurile noului proprietar al Conacului Lambrino.
«Proprietarul are expertiză, se ocupă de întocmirea de proiecte și vrea să atragă fonduri europene pentru reabilitarea clădirii. A cumpărat conacul de la un alt proprietar și ne-a spus că vrea să îl facă un loc de protocol, pentru tot felul de activități. Este un om de afaceri din Iași, iar noi ne-am atașat de el. Ținem legătura cu el și sunt bucuros să se facă acest conac, va fi bine și pentru comună», a precizat Ionel Chiratcu.
Analiza făcută Conacului Lambrino de specialiștii din cadrul Direcției Județene pentru Cultură Vaslui este extrem de dură: “Starea de conservare a clădirii este una precară: acoperișul este degradat, în unele camere existând pericolul prăbușirii tavanului; tâmplăria interioară lipsește în multe camere, iar instalația electrică este distrusă, așa cum distruse sunt și pardoselile. Cerdacul de pe latura de vest este și acesta degradat, iar în partea de est ușile nu mai există. Fără un un proiect de consolidare-restaurare, imobilul riscă să dispară», se arată în cercetare.
Istoria Conacului Lambrino
Conacul Lambriono este situat la marginea satului Butucăria, din comuna Zăpodeni, județul Vaslui. Construit din cărămidă, cu un singur nivel, în prezent, starea edificului este în pragul paraginii: o parte din ferestre au dispărut, în unele locuri tavanul riscă să se prăbușească, instalația electrică, la fel ca și pardoselile sunt distruse.
«Aici, în acest conac, au avut loc unele vizite ale regelui Carol al II-lea la Zizi Lambrino (sora lui Ion C. Lambrino, proprietar al moșiei între 1921 și 1944), eveniment păstrat până mai ieri, am putea zice, (căci mulți din cei care povesteau au trecut la cele veșnice), în amintirea localnicilor mai vârstnici din satul Butucăria sau din cele învecinate, precum Telejna sau Zăpodeni”, se arată în studiul dr. Lucian Lefter, intitulat «Moșia și conacul familiei Lambrino de la Chioaia – Vaslui».
Cel mai vechi stăpân cunoscut în acest loc este Ivașcu Vilna, care împreună cu popa Ion este întărit de Ștefan cel Mare stăpân în satul Vilnești de pe pârâul Telejna. Dupa ce, de-a lungul anilor, conacul a avut mai mulți proprietari, la 31 iulie 1887, Alexandru Lambrino, domiciliat în Roman, vindea partea sa din moșie fratelui său pentru 41.000 lei. Dimitrie Lambrino, născut la 1858, a fost căsătorit cu Ortansa Miclescu.
«Mai târziu, în anul 1921, Ion Dobreanu vinde moșia lui Ion C. Lambrino (n. 1893, Roman – m. 1979, București), al cărui tată, Constantin, era văr de gradul II cu Dimitrie Lambrino, fostul proprietar al moșiei până la 1912. Suprafața moșiei cumpărate era de 150 hectare cu conacul și parcul din jur. Ion C. Lambrino a fost căsătorit cu Sultana Scorțescu (moartă în 1982, București). Sora sa, Zoe (Ioana) „Zizi” Lambrino, născută la Roman (3 octombrie 1898) și moartă la Paris (11 noiembrie 1953) a fost cea care s-a căsătorit la Odessa în 1918 cu viitorul rege al României Carol al II-lea, căsătorie anulată în 1919», se mai arată în studiul lui Lucian Lefter.
Foto: Proiectul fotografic „Satul vasluian – Tradiție și actualitate”; Dănuț Ciobanu
