În câţiva ani, etnobotanicele au transformat un tânăr dintr-un copil ca oricare altul, într-un infractor. În lipsa tatălui, plecat de mult timp în străinătate, copilul nu a beneficiat nici de un interes deosebit din partea mamei, preocupată mai mult de starea materială a familiei.
Băiatul a ajuns să fure şi să tâlhărească pentru a-şi asigura banii necesari procurării drogurilor. Şi-a sărbătorit majoratul dând explicaţii procurorilor după ultimele sale isprăvi. Cum a ajuns în această situaţie este o poveste pe care ar trebui s-o citească mulţi părinţi în situaţii similare.
Părinţii lui Dragoş Moga s-au căsătorit în 1992, dar căsnicia nu a rezistat în timp. Comportamentul agresiv al bărbatului pe fondul consumului de alcool a făcut ca familia să se destrame în 2007.
Trei ani mai târziu, bărbatul pleca la muncă în Cipru, fără a se mai interesa de cei doi copii ai săi. Băieţii au rămas în grija mamei, infirmieră la un spital. Aceasta şi-a concentrat eforturile pe asigurarea nevoilor materiale ale copiilor, şi mai puţin pe cele de natură educaţională şi morală.
„Din acest motiv, modelul relaţional din cadrul familiei a fost unul dezadaptativ, relaţiile de ataşament şi autoritate fiind condiţionate de beneficiile materiale obţinute”, aveau să noteze ulterior consilierii Serviciului de Probaţiune.
Înscris la o şcoală din Dacia, băiatul, la început un copil bun, a intrat în anturaje dubioase şi curând a început să consume etnobotanice, chiar de la vârsta de 8-9 ani. Consuma cu precădere aşa-numitul „şobolan”, un amestec de ierburi aromatice cu cannabinoizi sintetici, ieftin şi cu efecte puternice.
La 11 ani, a început să fugă de acasă şi de la şcoală. Atunci când mergea totuşi la şcoală, profesorii au notat tulburări de comportament majore, hărţuirea colegilor, distrugerea bunurilor şcolii şi colegilor, folosirea unui limbaj vulgar, ameninţări, agresivitate fizică şi verbală. Nu o dată, pleca de la ore sărind pe geam.
Moga a apucat să termine doar cinci clase, numărul mare al absenţelor făcându-l să rămână repetent în două rânduri. De aici până la comiterea primelor infracţiuni a mai fost un singur pas, pe care anturajul l-a „ajutat” să-l facă.
Primele furturi, pentru droguri
Primele furturi comise pentru a avea bani de etnobotanice nu i-au atras nicio pedeapsă, dată fiind vârsta fragedă. În schimb, cazul său a ajuns în atenţia conducerii şcolii.
În cele din urmă, în 2015, chiar mama sa a cerut instituţionalizarea băiatului în Centrul Specializat de Zi pentru copilul predelicvent şi delicvent. În 2017, judecătorii au dispus plasarea sa în Centrul de Servicii Sociale Târgu Frumos. Ulterior, mama lui Moga avea să dea vina pe angajaţii centrului pentru comportamentul fiului, găsindu-i acestuia tot felul de justificări.
În fond el nu consuma „decât iarbă”. Din acest punct, practic băiatul era ieşit de sub orice control. Fugea din centru oricând îi trecea prin cap, iar când se afla acolo, violenţa manifestată faţă de colegi şi angajaţii centrului i-au adus numeroase sancţiuni. Când pleca din centru, băiatul venea la Iaşi, unde fura împreună cu „prietenii”. Unul dintre aceste furturi l-a adus până la urmă în faţa instanţei.
Jaf în stradă pentru 23 de lei
În aprilie 2021, pe când Moga avea doar 16 ani, a smuls din mâna unei femei care mergea pe o alee pietonală din apropierea bulevardului Nicolae Iorga sacoşa în care se afla portofelul acesteia. Femeia nu a apucat să reacţioneze, Moga traversând în fugă bulevardul, printre maşini.
Băiatul şi-a păstrat cei 23 de lei găsiţi în portofel şi cardul bancar. În aceeaşi zi, a folosit cardul de 11 ori pentru a face mai multe cumpărături mărunte, în sumă totală de 310 lei. A cumpărat mai ales ţigări, pe care putea să le vândă uşor pentru a-şi cumpăra entobotanice.
Pe seară, a încercat să mai cumpere o dată ţigări, dar cardul fusese între timp blocat. Tânărul a fost identificat pe baza înregistrărilor camerelor video din zona atacului şi din magazinele în care intrase, ca şi a mărturiilor colegilor săi din centrul de la Târgu Frumos.
Arestarea nu l-a speriat prea mult. Consilierii Serviciului de Probaţiune au apreciat că tânărul „s-a acomodat cu uşurinţă mediului penitenciar, resimţind un disconfort doar prin prisma lipsei de mişcare, fiind de părere că nu va fi ultima încarcerare, deoarece va reitera comportamentul infracţional”, precum şi că „nu exclude posibilitatea de a adopta un comportament agresiv faţă de ceilalţi deţinuţi dacă va fi provocat, deoarece nu suportă ideea de a fi jignit”.
Continuarea în Ziarul de Iași.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
