Bursa de Cereale Corabia, ridicată cu fonduri europene, ar fi trebuit să revoluționeze comerțul specific într-o regiune a țării în care se produc foarte multe cereale. Nu a funcționat însă nici măcar o zi în cei aproape cinci ani de când a fost dată în folosință, nici măcar o tranzacție cu cereale nu s-a realizat vreodată prin terminalul Bursei. Astăzi, acesta găzduiește GAL-uri și diverse firme private.
- Proiectul prin care a apărut Bursa de Cereale Corabia, județul Olt, a avut o valoare de 5,8 milioane de lei, beneficiar fiind Consiliul Județean Olt, în parteneriat cu Primăria Corabia.
- Cuantumul fondurilor europene a fost de 1,9 milioane de lei.
- S-a înființat firma „Bursa de Cereale Corabia SRL”, care are mai mult rol decorativ.
- Prin intermediul Bursei de Cereale Corabia nu a avut loc nici măcar o tranzacție până în ziua de astăzi.
- În aceeași zonă, comerțul cu cereale este înfloritor, iar silozurile private au apărut ca ciupercile după ploaie.
- Producătorii agricoli evită Bursa și încheie contracte de livrare a cerealelor direct către silozurile din zonă.
- Pe 25 mai 2019, Bursa de Cereale Corabia iese din monitorizare ex-post. Ce se pregătește acolo?
Județul Olt este unul dintre marii producători de cereale din țară. În fiecare an, atunci când se face producția, producătorii vând la prețuri mai mici către marii achizitori, iar când nu există producții prea mari la hectar, prețurile urcă ușor, în funcție de cum dictează piața dominată de marii achizitori. Pentru a avea un barometru al prețurilor pentru cereale, dar și pentru a se elimina evaziunea fiscală din domeniu, în urmă cu zece ani, autoritățile din județul Olt au gândit un proiect cu fonduri europene pentru a înființa la Corabia prima Bursă de Cereale din România. Inițial, ideea fusese considerată de toată lumea foarte bună, având în vedere că prin intermediul unei burse de cereale piața era cea care regla prețul, în funcție de cerere și ofertă. În plus, evaziunea s-ar fi diminuat, pentru că prin intermediul terminalului Bursei s-ar fi evidențiat în acte nu doar prețurile de tranzacționare, ci și cantitățile exacte de cereale tranzacționate de anumiți producători și de firme.
A fost gândită astfel Bursa de Cereale, unică în țară, care ar fi sprijinit producătorii din sudul țării, în special pe cei din Olt și Dolj, unde se produc cele mai mari cantități din Oltenia. Orașul-gazdă a fost ales Corabia, județul Olt, printr-un proiect cu finanțare europeană implementat în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013.
Beneficiarul contractului: Consiliul Județean Olt, în parteneriat cu Primăria Corabia. Valoarea totală: 5.810.988 lei, din care finanțarea nerambursabilă a fost de 1.936.471 de lei, conform datelor furnizate de Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia, la solicitarea PressHub și GdS. Contractul a fost implementat în cadrul Axei 4 a programului – „Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță regională și locală”.
În 2014, Bursa s-a ridicat pe malul Dunării, foarte aproape de Portul Corabia.
Cum arată sediul Bursei de Cereale de la Corabia
La o oră și jumătate de mers cu mașina dinspre Craiova se găsește orașul Corabia, în județul Olt, așezare vecină cu Dunărea în care trăiesc aproximativ 16.000 de suflete, conform ultimului recensământ al populației.
Panoul cu însemnele Uniunii Europene ne arată că am ajuns. Clădirea modernă care se înalță în fața noastră ar trebui să găzduiască bursa, iar în fața ei găsim multe mașini parcate. Pe intrarea principală, o bandă luminoasă afișează mesajul „Bursa de Cereale Corabia”, urmată de dată, oră și temperatura aerului de afară. Este impozantă clădirea care ar fi trebuit să găzduiască terminalul Bursei de Cereale și lângă care un bărbat îmbrăcat simplu strânge cu o greblă frunzele. Ne spune că este paznicul clădirii și că este plătit de Consiliul Județean Olt. Singurul reprezentant al instituției ar fi un reprezentant al Bursei Române de Mărfuri, Marian Paraschiv, despre care se spune că este deopotrivă director și administrator. Îl întrebăm pe paznic unde îl putem găsi pe acest domn Paraschiv. „Domnul director Paraschiv nu este, momentan. A fost mai de dimineață. Cred că a plecat la Primărie”. Întrebăm și dacă au avut loc vreodată tranzacții cu cereale. „Nu. Niciodată. Aici sunt doar birouri închiriate unor firme. La Asociația Pescarilor și la o firmă”, ni se răspunde.
De ce Bursa de Cereale nu a funcționat niciodată
Paradoxal, de la darea în folosință a clădirii și până în ziua de astăzi, Bursa de Cereale a funcționat fără tranzacții cu cereale. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia, Dan Oltean, a confirmat ceea ce se cunoștea de ani de zile, și anume că instituția realizată cu fonduri europene nu a funcționat niciodată pentru scopul pentru care a fost creată. De la purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia am aflat că chiriași ar fi niște GAL-uri, și nu firme. „De zece ani se vorbește la Corabia despre această Bursă de Cereale, a fost un proiect al Consiliului Județean Olt. A apărut în anul 2015, când a fost construită, dar, din păcate, Bursa de Cereale nu a ajuns să funcționeze nici până în acest moment, nu a funcționat nici măcar o zi. Clădirea este una foarte frumoasă. Din păcate, acolo funcționează doar două GAL-uri ale orașului. Grupurile de Acțiune Locală plătesc chirie, și din chiria primită de la acele GAL-uri se întreține acea clădire. S-a înființat o firmă de către Consiliul Județean, Primăria Corabia și Bursa Română de Mărfuri și există un administrator care doar încasează acea chirie. Nici nu este remunerat administratorul pentru ceea ce face, dar, din păcate, asta este situația”, a spus reprezentantul Primăriei Corabia.
ADR: Indicatorii nu au fost realizați în totalitate
Deși a fost dată în folosință de ani buni, Bursa nu și-a atins indicatorii stabiliți prin proiectul cu finanțare europeană. „În conformitate cu prevederile contractului de finanțare, indicatorii asumați de beneficiar ar fi trebuit atinși în termen de doi ani de la finalizarea proiectului. În cadrul vizitelor de monitorizare ex-post din perioadele 2017 și 2018, s-a constatat ca indicatorii prevăzuți nu s-au realizat în integralitate. În acest sens, ADR Sud-Vest Oltenia a solicitat beneficiarului un plan de măsuri pentru remedierea acestor probleme, acesta prezentând o Strategie de marketing ce va fi aplicată pentru atingerea indicatorilor proiectului”, au comunicat reprezentanții ADR Sud-Vest Oltenia.
„Deși au fost demarate discuții cu Camera de Comerț și Industrie Olt și cu societăți agricole de nivel mijlociu din județul Olt, în vederea atragerii de agenți economici interesați / relevanți în cadrul SC Bursa de Cereale Corabia SRL, nu s-a reușit până la momentul actual operaționalizarea acesteia”, au menționat reprezentanții ADR Sud-Vest Oltenia. Au fost identificate o serie de probleme care ar fi îngreunat tranzacțiile cu cereale prin intermediul Bursei:
- Lipsa spațiilor de depozitare, a certificatelor de depozit nefuncționale la acest moment, lipsa instrumentelor financiare derivate futures ale unei Burse de Cereale și lipsa unei creșteri a capacităților de stocare și export de la Constanța fac ca piața cerealelor să fie dependentă de prețurile de la export SPOT;
- Fermierii mici și mijlocii de cereale trebuie să se asocieze și să ceară certificate de depozit de la depozitarii de cereale licențiați, pentru a asigura o piață eficientă a cerealelor, în ringul specializat al Bursei Române de Mărfuri (BRM), și pentru a obține un preț corect de piață;
- Necesitatea funcționalității legii privind certificatele de depozite, care ar permite deținătorilor, pe de o parte, să vândă volume de cereale mai mari și în afara sezonului, echilibrându-se tendințele prețurilor. Pe de altă parte, certificatele de depozit ar putea fi folosite ca garanții de către fermieri la finanțarea producției viitoare.
Legislația privind certificatele există, dar este nefuncțională. În 10 iulie 2014 a apărut Legea nr. 101/2014 privind măsurile de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea. ADR spune că până acum nu s-au făcut simțite semnele lansării ringului cerealelor din Bursa Română de Mărfuri (BRM). Mai mult, „conform declarației beneficiarului, problemele evidențiate au fost prezentate în diferite medii, inclusiv la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la nivel parlamentar, pentru a determina luarea unor decizii legate de funcționalitatea legii privind certificatele de depozit. Demersurile vor continua în scopul atragerii fermierilor mici și mijlocii să tranzacționeze pe piața bursieră în cadrul SC Bursa de Cereale Corabia SRL”, a mai informat ADR Sud-Vest Oltenia.
Mirajul Bursei de Cereale a înflorit afacerile locale
Dacă prin intermediul Bursei nu s-a perfectat nicio tranzacție cu cereale, publicitatea făcută în jurul Bursei de Cereale în ultimii ani a atras investitorii privați în zonă ca un magnet. Pe malul Dunării, în zona în care se află sediul Bursei de Cereale s-au construit în ultimii ani trei silozuri impozante. Unul dintre ele este gard în gard cu Bursa de Cereale. Silozurile colectează cerealele de la producătorii din Olt și din județele vecine, iar achizitorii / cumpărătorii vând mai departe produsele brute, care sunt transportate cu barjele pe Dunăre, atunci când nivelul apei permite barjelor să acosteze la Corabia. (În perioada secetoasă este aproape imposibil ca barjele să ajungă la țărmul românesc din dreptul Corabiei, aspect dezbătut într-un articol anterior.) Transportul naval este cea mai ieftină formă de transport pe distanțe mari, ceea ce face ca afacerile de pe malul românesc al Dunării să fie „înfloritoare”. Localnicii spun că respectivele silozuri au apărut în zonă după ce s-a construit Bursa de Cereale.
Dan Oltean a mai menționat: „Ne așteptam la mai mult de la această Bursă de Cereale, care este singura din țară și care ar fi trebuit să facă prețul cerealelor în zona Balcanilor. Dar cred că trebuia să se umble puțin și la legi, pentru că producătorii agricoli au contracte directe cu silozurile și se duc direct la silozuri, fără să mai treacă pe la Bursa de Cereale. În lege putea măcar să se stipuleze undeva ca analizele la cereale să se facă la Bursa de Cereale, pentru că are un laborator performant, care n-a funcționat niciodată”.
Niciun angajat la Bursa de Cereale Corabia SRL
Pentru a putea administra Bursa de Cereale din Corabia, primăria orașului, Consiliul Județean Olt și Bursa Română de Mărfuri au înființat o firmă, Bursa de Cereale Corabia SRL, care desfășoară activitate pe codul CAEN „Intermedieri în comerțul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile și cu semifabricate”. Potrivit datelor din bilanțul contabil, publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, firma respectivă a fost înființată în 2014; până în 2017, inclusiv, nu a avut niciun angajat. Pe anul 2017 figurează cu o cifră de afaceri de 25.142 de lei și un profit de 10.408 lei, conform datelor din bilanț.
Centru de afaceri în loc de Bursă de Cereale?
În 25 mai 2019, Bursa de Cereale iese din perioada de monitorizare ex-post. Abia după această dată beneficiarii proiectului pot schimba destinația clădirii construite cu fonduri europene. Iar dacă nu a fost bună pentru tranzacțiile cu cereale, poate că se va preta la afaceri. De la Primăria Corabia, purtătorul de cuvânt al instituției ne-a comunicat că în viitorul apropiat s-ar putea înființa un astfel de centru de afaceri în clădirea Bursei de Cereale.
Și ADR Sud-Vest Oltenia a confirmat că, în acest moment, proiectul se află în perioada de monitorizare ex-post și că aceasta se lua sfârșit în data de 25 mai 2019, conform contractului de finanțare.
În urmă cu ceva vreme, GdS și PressHub au adresat întrebări pe această temă și la Consiliul Județean Olt, însă până la această dată nu am primit niciun răspuns. În momentul în care vom primi un răspuns îl vom mediatiza ca atare.
„Ne așteptam la mai mult de la această Bursă de Cereale, care este singura din țară și care ar fi trebuit să facă prețul cerealelor în zona Balcanilor. Dar cred că trebuia să se umble puțin și la legi, pentru că producătorii agricoli au contracte directe cu silozurile și se duc direct la silozuri, fără să mai treacă pe la Bursa de Cereale.”
Dan Oltean, purtător de cuvânt al Primăriei Corabia
„Printre problemele întâmpinate care au afectat funcționalitatea proiectului sunt de menționat următoarele: lipsa spațiilor de depozitare, a certificatelor de depozit nefuncționale la acest moment, lipsa instrumentelor financiare derivate futures ale unei Burse de Cereale și lipsa unei creșteri a capacităților de stocare și export de la Constanța fac ca piața cerealelor să fie dependentă de prețurile de la export SPOT; fermierii mici și mijlocii de cereale trebuie să se asocieze și să ceară certificate de depozit de la depozitarii de cereale licențiați, pentru a asigura o piață eficientă a cerealelor, în ringul specializat al Bursei Române de Mărfuri (BRM), și pentru a obține un preț corect de piață; necesitatea funcționalității legii privind certificatele de depozite.”
Reprezentant ADR Sud-Vest Oltenia
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
