Copiii agresați sexual, care vin deja cu traume uriașe la examinarea medico-legală, sunt de cele mai multe ori traumatizați în continuare în cabinete neprietenoase, cu scaune ginecologice de acum 50 de ani, unde sunt investigați medical cu „fierotenii” de care se îngrozesc și adulții, a explicat dr. Ligia Bărbării, specialist în medicină legală și formator la Institutul Național al Magistraturii (INM) într-un interviu React-PressHUB.
Foarte puține din cazurile care beneficiază de o examinare medico-legală se concretizează și cu o expertiză genetică, mult mai eficientă, dar pe care polițiștii și procurorii se feresc să o ceară.
Dr. Ligia Bărbării a explicat, într-un interviu acordat Adrianei Săftoiu, de ce.
„Lucrez de 30 de ani în Medicina Legală. O parte din ani i-am petrecut în teren și o parte în laboratorul de genetică. Ideea cu care am pornit în a susține acest proiect a fost dublă. Am conștientizat că nu avem facilități medicale – și medico-legale, în special – adaptate nevoilor copiilor.
Toate serviciile de medicină legală, fără excepție, sunt niște servicii un pic anoste, înțepenite în timp, ca organizare, dotare. Noi aparținem, ca sistem, de Ministerul Sănătății. Dar Medicina Legală este tratată, întotdeauna, ca un fel de Cenușăreasă.
Cu toate acestea, vedeți cât de importante sunt probele științifice pe care suntem chemați să le furnizăm sistemului de justiție. De aceea cred că este important să se investească în crearea acestor facilități, având în vedere că victimele copii – este cunoscut acest lucru – vor victimiza pe alții”, a precizat dr. Ligia Bărbării, specialist în medicină legală, formator INM.
Citește și: Cum ajunge Poliția să lase fetele traficate înapoi pe stradă
„Sunt niște copii care sunt abuzați și trebuie să ne îndreptăm toată atenția către ei”
Specialistul amintește că din rândul victimelor care sunt abuzate sexual se selectează, în mod indubitabil, victimele traficului de persoane, la care deținem un record trist la nivel european.
„De asemenea, deținem un record trist la mame minore. O copilă care la 14 ani dă naștere unui copil este clar o victimă. Clar sunt niște copii care sunt abuzați și trebuie să ne îndreptăm toată atenția către ei, să creăm mijloace specializate, mijloace adecvate în care ei să primească întreaga atenție a corpului medical și a corpului de medici legiști, care, din păcate, încă la ora actuală sunt formați în sistemul de rezidențiat după vechi cutume”, a avertizat dr. Ligia Bărbării.
Potrivit specialistului, numai medicii care au avut șansa să iasă din țară și care au venit în contact cu sistemele din Occident și-au schimbat modul de a gândi, vor să acționeze altfel, dar și ei se izbesc de o rezistență la schimbare din partea celor care ar trebui să fie autorități științifice în domeniu.
„Mai puțin de 3% din cazurile care beneficiau de o examinare medico-legală se concretizau și cu o expertiză genetică judiciară”
Dr. Ligia Bărbării a menționat, la interviul React-PressHUB, că numărul solicitărilor pentru efectuarea de expertize genetice judiciare este foarte scăzut în România, deși investigațiile științifice de acest tip ar putea fi de mare ajutor procurorilor și polițiștilor.
„Ani de zile am promovat expertiza genetică judiciară în sistemul de justiție din România.
Am constatat că primim foarte puține solicitări cu privire la efectuarea de expertize genetice judiciare în agresiunile sexuale.
Din niște statistici, am observat că mai puțin de 3% din cazurile care beneficiau de o examinare medico-legală la camera de gardă a Institutului Mina Minovici se concretizau și cu o expertiză genetică judiciară. Solicitarea pentru acest gen de investigație științifică rămâne la un nivel foarte scăzut.
De ce? Cauzele sunt mai multe. Nu toți procurorii cer. Polițiștii, nici atât. Li se pare că este o investigație scumpă – dar nu mai este”, a menționat medicul.
„Se cer examene care se cereau și acum 50-60 de ani”
Specialistul vorbește de un sistem blocat în trecut și explică de ce e nevoie de o mobilizare a corpul profesional – de la magistrați, polițiști până la medici legiști – ca să administreze probe științifice.
„Se cer examene care se cereau și acum 50-60 de ani: examen microscopic în laboratorul de serologie și tot felul de alte investigații care au valoare probatorie nulă, pornind de la un concept pe care nici măcar nu l-au verificat, că ADN-ul este o chestie pentru alte tărâmuri, deși există laborator și în cadrul Institutului din București, și în cadrul Poliției Române, cu sistem național de baze de date genetice – profil judiciar, alte două laboratoare de profil la Timișoara și Iași”, a afirmat Dr. Ligia Bărbării.
„Avem părinți care refuză să-și urce copilul pe fierotenia respectivă sau copii care refuză să urce acolo”
O altă realitate tristă la care medicul face referire este că acești copii care vin deja cu traume la examinare sunt traumatizați în continuare prin aducerea lor în spații de examinare total neprietenoase, care inspiră mai degrabă groază decât încredere.
„De multe ori copiii refuză să vină sau aparținătorii refuză să-i aducă să facă o examinare într-un cabinet medical care arată trist.
Pe de altă parte îi și înțelegi, pentru că este trist să urci un copil pe o masă de examinare ginecologică care arată ca acum 50 de ani. Fix aceleași mese de examinare ginecologică le avem și în momentul de față la nivelul întregii țări. În loc să avem niște scaune acționate electric, cum sunt cele din cabinetele stomatologice private, avem aceleași fierotenii triste. Avem părinți care refuză să-și urce copilul pe fierotenia respectivă sau copii care refuză să urce acolo”, mai spune medicul.
Dr. Ligia Bărbării trage și un semnal de alarmă și spune că medicii ginecologi care lucrează cu acești copii ar trebui să aibă o minimă pregătire pentru abordarea lor.
„Ar trebui să aibă o supraspecializare, să spunem așa, pe lucrul cu copii. Asta se întâmplă în afară. Așa cum există psihiatru specializat pentru copii, așa ar trebui să existe un corp de medici legiști specializați pentru copii. Pentru că avem multă cazuistică. Asta se poate face numai prin supraspecializare”, spune medicul.
Specialistul pledează și pentru schimbarea formării profesionale a acestor medici, formare despre care spune că nu are cuprinsă în curriculă nicio oră de formare pe profil pediatric.
