VIDEO Cum te poți apăra de efectele nocive ale poluării. Campanie pentru aer curat

Tu știai că atunci când respiri, nu inhalezi doar aer, ci și pulberi în suspensie care, în orașe, nu reprezintă doar particule de praf, ci și particule provenite din deșeuri, fecale și anvelopele mașinilor?

Acestea au dimensiuni diferite: sub 10 microni (cunoscute ca PM10) și sub 2,5 microni (cunoscute ca PM2,5). Există și particulele ultrafine, de sub 1 micron.

Poluarea din orașe nu este despre statistici sau despre ceva îndepărtat, care nu te privește. Aerul poluat ne afectează direct și ne distruge sănătatea aproape imediat. Și nimeni nu este protejat, căci, nu-i așa, toată lumea respiră.

„Aceste pulberi încărcate cu substanțe toxice intră în orice moment în organismul uman prin sistemul respirator.

Dacă pe cele mari le oprim în nas sau le scoatem când tușim sau ne suflam nasul, cele sub 2,5 microni pot ajunge direct în plămâni și de acolo nu mai ies, cauzând leziuni, în timp și cancer. Pe drum, afectează întreg sistemul respirator, cu impact mai mare asupra persoanelor care suferă deja de alergii, astm, bronșite, pneumonie, etc.”, a explicat, pentru PRESShub, Oana Neneciu, director executiv al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis și coordonatorul platformei AerLive.ro.

Pulberile în suspensie ajung în sistemul sangvin și pot duce la multiple afecțiuni ale organismului.

„Aceste efecte nu sunt destul discutate, iar poluarea nu este încă considerată ca o componentă importantă în apariția acestor afecțiuni, deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată de ani buni că reprezintă cel mai important risc de mediu, cu peste 7 milioane de morți anuale, atribuite poluării”, a precizat Oana Neneciu.

România nu are o monitorizare performantă a poluării

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și AerLive.ro arată, în cadrul campaniei Aer Curat, lansată în București, că poluarea aerului este responsabilă pentru 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale, 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică și 29% dintre decesele  cauzate de cancerul la plămâni

„Corelațiile între datele privind bolile, mortalitatea și efectele poluării asupra acestora se fac cu ajutorul unor metodologii dezvoltate de Organizația Mondială a Sănătății.

De exemplu, există un soft pe care îl poate accesa oricine, AirQ+, al OMS, care poate fi descărcat de pe site-ul organizației și, dacă avem seturile de date necesare, putem să aflăm câți oameni sunt afectați de poluare oriunde în lume.

Vorbim de mortalitate, dar putem vorbi și de anumite boli, în funcție de datele de care dispunem.

Pe lângă datele pe sănătate, avem nevoie de date privind calitatea aerului, adică monitorizare constantă pe termen lung.

Aici e cam greu în cazul României, pentru că nu putem spune să avem o monitorizare performantă în majoritatea orașelor”, a menționat directoarea executivă Ecopolis.

AirQ+ este conceput pentru a calcula amploarea impactului poluării aerului asupra sănătății la o anumită populație.

Platforma poate determina impactul provocat de expunerea pe termen lung și expunerea pe termen scurt la poluarea aerului înconjurător de la mai mulți poluanți și expunerea pe termen lung la poluarea aerului casnic din cauza utilizării combustibilului solid.

În ceea ce privește metodologiile de evaluare a efectelor pe termen lung și scurt (la expunerea la diferite tipuri de poluanți), acestea au la baza studii efectuate în principal în Europa de Vest și America de Nord.

În cadrul aplicației AirQ+, pentru orice tip de analiză ce se dorește a fi efectuată, trebuie introduse datele necesare zonei de interes.

Pentru București, de exemplu, Ecopolis și Aerlive au folosit, în cadrul acestui studiu, trei categorii de interes: mortalitate generală, mortalitate cauzată de boala ischemică a inimii și mortalitate post-neonatală.

„Acestea au fost singurele cazuri în care s-au putut accesa statistici pentru București în conformitate cu cerintele soft-ului AirQ+. Referitor la impactul poluanților PM2.5 și PM10, acesta a fost studiat pe termen lung, rețeaua AerLive.ro prezentând date suficiente pentru o calculul concentrației medii anuale.

Metodologia OMS permite și determinarea impactului pe termen scurt, însă sunt necesare statistici medicale specifice, care fie nu sunt accesibile public prin intermediul platformei INS, fie nu există. Subliniem astfel necesitatea elaborării unor statistici medicale specifice care să permită și evaluarea impactului pe termen scurt”, a arătat Oana Neneciu.

2.869 de morți au fost cauzate de expunerea pe termen lung la PM2.5, doar în București

Pentru ca românii să conștientizeze pericolele poluării, organizația Ecopolis a pornit campania Aer Curat, axată pe București, în care a adus laolaltă informații privind efectele poluării asupra sănătății, de la nivel internațional, național și local, pentru București, acolo unde monitorizam calitatea aerului prin platforma aerlive.ro.

Mai multe date despre campaniei pot fi găsite pe portalul Aer Curat.

„Găsim 5 interviuri cu medici specialiști, care explică pe 5 specialități cum ne afectează poluarea (pediatrie, sistem respirator, cardio-vascular, dermatologie si oncologie).

Am publicat un raport de analiză privind efectelor asupra sănătății cetățenilor, cu un capitol special privind datele pe București. Campania își dorește să informeze cetățenii, dar și să genereze acțiune din partea autorităților. Ne-am gândit să comunicăm toate tipurile de date la care avem acces și nevoia stringentă de acțiune.

Acțiune din perspectiva politicilor publice, a atenției necesare pe subiect la nivel Guvernamental și a atenției necesare din partea mediei, care este canalul principal de informare al cetățenilor. Spunem cifrele, arătăm specialiștii, găsim soluțiile. Credem că o asemenea campanie ar trebui să fie organizată la nivel național”, a explicat Oana Neneciu.

Citește și: „Aer Curat pentru București”, o campanie la care PRESShub este partener media

Cum ne putem, totuși, apăra de poluare

Nimeni nu este protejat în fața poluării. Ce poți face un cetățean pentru a se apăra de efectele nocive ale unui aer murdar, atât timp cât autoritățile nu își fac întotdeauna treaba?

Transportul, încălzirea locuințelor și managementul deșeurilor sunt activitățile cele mai poluatoare la nivel de oraș. Autovehiculele personale sunt responsabile pentru 60,7% din totalul de emisii de CO2 provenite din transportul rutier European, iar în momentul de față, în Europa, fiecare mașină personală transportă în medie 1,7 persoane. Adică cele mai multe mașini circulă cu un singur pasager.

Chiar dacă infrastructura pe care o avem la dispoziție este departe de a fi ideală, putem să facem un pas către schimbare, arată Ecopolis. Iată sfaturile oferite de organizație:

• Reduceți numărul de călătorii pe care le faceți cu mașina și evitați orele de vârf.
• Faceți un program de car-sharing cu prietenii, colegii de la serviciu sau alți părinți de la școala copiilor și efectuați drumuri cu mașina cu toate locurile ocupate.
• Folosiți transportul public și alte mijloace alternative, precum biciclete sau trotinete. Mersul pe jos este în continuare cel mai ieftin și ecologic!
• Asigurați-vă că mașina proprie. funcționează la cei mai buni parametri și filtrele sunt schimbate periodic.
• Nu staționați nici măcar pentru un minut cu motorul pornit și asigurați-vă că anvelopele sunt umflate corespunzător.

Încălzirea locuințelor este responsabilă pentru aproximativ 30% din poluarea cu PM10 (particule în suspensie de mici dimensiuni) din București, potrivit unui studiu realizat de Primăria Capitalei, în 2018.

Sistemul de termoficare vechi, alimentat cu combustibili fosili eliberează, prin ardere, CO2 și alte particule poluatoare. Cu toate acestea, nici centralele de apartament nu sunt o variantă bună, fiind extrem de poluatoare.

„Au existat o serie de propuneri pentru interzicea lor, însă Uniunea Europeană a decis eliminarea lor treptată. Potrivit calculelor Agenției Internaționale pentru Energie, eliminarea centralelor pe combustibili fosili de pe piața UE până în 2025 ar aduce economii anuale de aproximativ 110 Mt (tone metrice) de CO2 până în anul 2050, comparativ cu politicile existente”, a menționat Oana Neneciu.

Iată cum se poate reduce poluarea prin încălzirea locuințelor:

• Mențineți o temperatură constantă în locuințe de 20 de grade.
• Izolați termic locuința și economisiți energia electrică, inclusiv prin scoaterea din priză a aparaturii atunci când nu este folosită.
• Reduceți sau eliminați utilizarea șemineului și a sobei pe lemne.
• Industria alimentară și ambalajele aferente produc cele mai multe deșeuri,

În București, doar 9% dintre deșeurile municipale acestea ajung și să fie reciclate, restul ajungând în gropile de gunoi. Cum se poate schimba situația:

• Separați deșeurile din locuință și du-le la cea mai apropiată infrastructură de colectare selectivă a deșeurilor din zona ta. Chiar dacă acestea sunt ridicate împreună, procentul de contaminare este scăzut, dacă deșeurile colectate sunt curate.
• Evitați arderea frunzelor, a gunoiului și a altor materiale.
• Compostați frunzele și deșeurile din curte.

În plus, evitați sportul în aer liber la orele de vârf ale traficului din zona ta, urmăriți senzorii de monitorizare a calității aerului din zona ta și închide ferestrele când aceaștia indică o calitate proastă, sesizați autorităților orice arderi de deșeuri despre care aveți informații.

Găsești mai multe informații despre asta pe www.aerars.ro.

„Un oraș trebuie să-și deservească cetățenii, adică să asigure o bună calitate a vieții acestora. Un oraș bun e un oraș curat în primul rând, un oraș cu politici clare de transport, unde se încurajează și se investește masiv în transportul public, un oraș în care avem parcuri și spații verzi de 30 mp/cap de locuitor, așa cum recomandă specialiștii, un oraș care nu e afectat de industrie și de emisiile acesteia, care oferă acces la educație pentru toți, acces la servicii medicale de calitate, acces la muncă corectă și care își protejează copiii și vârstnicii.

Ar fi interesant să listăm orașele României care fac aceste lucruri”, este îndemnul director executiv al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis și coordonatorul platformei AerLive.ro.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto: Pexels/Cottonbro Studio