VIDEO Cum va influența aderarea Ucrainei la UE statutul României în uniune

Data:

spot_img

Ucraina a semnat în februarie cererea de aderare la Uniunea Europeană. Procesul va fi unul îndelungat – minim 15 ani. Unele voci din opinia publică românească au afirmat că integrarea în UE a țării vecine ar putea diminua importanța strategică a României în Europa.

YouTube video

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat pe 28 februarie cererea de aderare la Uniunea Europeană. Decizia a fost luată în condițiile invaziei militare rusești asupra Ucrainei și în contextul în care liderii europeni au îndemnat țara, care se afla deja în parteneriat cu UE, să facă un pas important înspre integrare.

„Scopul nostru este să fim împreună cu toți europenii și, cel mai important, să ne aflăm pe același picior de negociere”, a transmis Zelenski în timpul videoconferinței de semnare a documentului.

Șefii de stat din opt țări din Europa Centrală și de Est au cerut luni tuturor statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Ucrainei rapid imediat statutul candidată la UE, potrivit unei scrisori deschise publicate de Reuters și citate de Agerpres. România a anunțat, la rândul său, prin Klaus Iohannis, că susține integrarea Ucrainei.

Importanța e dată de reprezentanți profesioniști

Unele voci din opinia publică românească, mai ales dintre cele care susțin direct sau indirect politica lui Vladimir Putin, au susținut că integrarea în UE a Ucrainei, o țară cu 40 de miliioane de locuitori și cu o suprafață mult mai mare decât România, ar diminua importanța țării noastre în Uniunea Europeană.

De asemenea, pentru că Ucraina are o graniță directă cu Rusia, care ar deveni granița Uniunii Europene, interesul geostrategic, precum și investițiile americane în armament și apărare s-ar putea la Kiev.

„Este o prostie să spunem așa ceva. Este în interesul României și al Uniunii Europene ca Ucraina, Moldova, Georgia să fie membre”, a explicat, pentru PressHUB, Luciana Ghica, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București.

Cadrul universitar a explicat că interesul strategic nu se judecă după cine e mai mare și mai tare.

„Există caracteristici indiferent de dimensiunile statului. Cu cât avem o mai mare diversitate, cu atât avem mai multe resurse.Nu ne pierdem în nici un caz avantajele strategice. Pentru noi este mai ușor dacă Ucraina intră în UE, pentru că avem o graniță externă mai mică de apărat, de exemplu.

Ne păstrăm și alte avantaje, reușind să ne dezvoltăm strategic. Nu trebuie să rămânem în imaginarul de secol XIX, imperialist, în care cu cât ești mai mare, cu atât ești mai strategic și mai relevant.

Iar importanța la Bruxelles nu ține de cât de mari suntem, ci cât de profesioniști suntem.

Avem Malta, Cipru, Slovenia, Luxembourg, state de mici dimensiuni.

Croația și Slovenia sunt renumite pentru unii dintre cei mai profesioniști oameni de la Bruxelles, atât în instituții, cât și în grupurile de lobby, dar și în politicieni”, a precizat Luciana Ghica.

Parlamentul European
spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță a fost redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022 până în iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related