Vladimir Putin a devenit un dictator în toată puterea cuvântului: a concentrat puterea în mâinile sale, iar deciziile le ia singur, fără consultarea celor din jurul lor, a declarat, la Interviurile PressHUB, Stanislav Secrieru, analist superior la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate.
„Observăm o concentrare a puterii în mâinile unei singure persoane, cum nu s-a mai întâmplat în Rusia și în URSS în ultimii 80 de ani. Deciziile sunt luate de o singură persoană, ceea ce nu era cazul Uniunii Sovietice în anii 1960-1970, când deciziile se discutau în cazul unui PolitBuro și chiar existau păreri divergente”, a explicat expertul de la Paris.
Faptul că deciziile se iau de către o singură persoană crește riscul greșelilor strategice, ceea ce se întâmplă acum în cazul agresiunii Federației Rusiei asupra Ucrainei.
„Este o decizie greșită, eronată, luată de o singură persoană, președintele Federației Ruse”, a precizat Stanislav Secrieru.
Cei trei stâlpi ai puterii lui Putin
Regimul politic din Rusia se sprijinea anterior pe trei stâlpi. Primul: minciuna, respectiv dominarea mesajului public prin dominarea televiziunilor publice. Vladimir Putin crea o realitate paralelă pentru cetățeni.
Al doilea stâlp: cooptarea, respectiv oferirea unor avantaje materiale temporare, posibilitatea de a avansa în carieră. Așa au apărut oligarhii care l-au sprijinit pe liderul de la Moscova.
Al treilea stâlp: intimidarea, adică represiune împotriva opozanților. Boris Nemțov, Alexei Navalnîi, Gary Kasparov sunt doar trei din zecile de exemple de opozanți uciși, închiși sau alungați din Rusia.
„Acum, avem mai puțină cooptare. Regimul mai mult spre sprijină pe minciună și intimidare, iar tendință care se va accentua”, a menționat Stanislav Secrieru.
Mass-media independente, închise
Analistul de la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate a arătat că, în Rusia, a dispărut aproape total mass-media independentă.
„Eu, de altfel, eram ascultător fidel al radio-ului de orientare liberală Ekho Moskvy, care a oferit o paletă întreagă de opinii politice timp de 30 de ani. Acum, pe frecvențele acestui post, închis recent, va emite radio de propagandă Sputnik.
Și agențiile străine care aveau corespondenți în Federația Rusă, mai ales cele care aveau emisiuni sau site-uri în limba rusă, și-au realocat stafful în state vecine cu Rusia, cum ar fi țările baltice.
Am văzut că și The New York Times și-a rechemat corespondentul de la Moscova.
Avem prezență minimă internațională și ne lipsește mass-media independentă în Rusia. Ceea ce creează și pentru noi probleme de informare și de înțelegere a ce se întâmplă acolo”, a menționat, la Interviurile PressHUB, Stanislav Secrieru.
Căderea lui Putin poate fi violentă
Expertul este de părere că regimul lui Vladimir Putin va mai rezista o perioadă, dar în final va cădewa. Rămâne de văzut dacă va cădea violent sau mai puțin violent.
„Vectorii de schimbare în Federația Rusă de regulă vin dinspre elite. Schimbările de regulă se întâmplă de sus în jos și nu invers.
Trebuie să vedem dacă are loc o fragmentare a elitelor care se află la putere și o luptă între elite care să ducă la scindarea regimului politic. Dar e greu de urmărit.
S-a produs o transformare importantă în 2014, când Putin a devenit mai puțin dependent de eltele din jurul lui. Anexarea Crimeii l-a propulsat pe Putin într-o poziție de independență față de elitele politice și economice.
Tocmai atunci a fost anunțată și naționalizarea elitelor, prin care președintele Putin încuraja pe oligarhi să-și înregistreze afacerile în Rusia și nu în off-shore. Să-și aducă banii în Federația Rusă, nu în Occident”, a explicat Stanislav Secrieru cum și-a consolidat Vladimir Putin puterea în ultimii opt ani.
Din 2014, a extiat o tendință majoră de a reprima elitele. Mai multe dosare de corupție au fost semnale ca elitele să nu încerce să se coaguleze și să formeze o opoziție, căci va fi reprimată.
„Anul 2014, care l-a făcut pe Putin tare popular, a fost utilizat de el pentru a-și consolida puterea și a spori controlul. Ceea ce se vede azi.
Există o singură persoană care ia decizii, iar ceilalți doar reafirmă sau reconfirmă ceea ce spune Putin.
Iar elita nu mai are nici o alternativă. Majoritatea din ei sunt sancționați”, a precizat expertul.
Unii ruși refuză să vadă adevărul
Unii cetățeni din Federația Rusă refuză să creadă în realitatea brutală din Ucraina.
„Am văzut câteva reportaje în care cetățenilor li se ofereau imagini din Harkov sau Kiev și răspunsurile erau fie «Nu cred», fie «Susțin președintele Putin». Deci nu voiau să accepte o altă realitate.
Dar rușii au în continuare acces la informații, trebuie doar să facă un efort suplimentar să afle ce se întâmplă în Ucraina. Chiar dacă Facebook și Twitter au fost blocate, prin VPN, mulți accesează aceste platforme sociale.
„Am văzut prieteni activi”, a menționat, la Interviurile PressHUB, analistul de la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate.
