Programul operațional comun pe care România îl derulează cu Republica Moldova, similar celor derulate cu Bulgaria, Ungaria, Serbia și Ucraina, a fost supralicitat și în exercițiul financiar european care tocmai se încheie.
Pe frontiera de est, nu mai puțin de 241 de proiecte au concurat pentru obținerea banilor dintr-un fond total de 89,1 milioane de euro – mult mai mic decât cele din programele cu Bulgaria (258,5 milioane de euro) și Ungaria (231,8 milioane), similar celui comun cu Serbia și ceva mai generos față de pachetul cu Ucraina (66 milioane de euro).
Unul din acestea este și reabilitarea așa-numitului „Drum al lui Kim Ir Sen”. Este drumul care a cunoscut ultima asfaltare la începutul anilor ’80, când a trecut pe aici fostul dictator nord-corean, și pe care acum Consiliul Județean Iași vrea să-l reasfalteze cu banii Uniunii Europene. Drum care în România se termină pe podul peste Prut de la Ungheni, construit de Gustave Eiffel. Au apărut însă probleme. Și nu la noi, ci peste Prut, în Republica Moldova.
Consiliul Județean Iași a depus 12 proiecte pe POR transfrontalier, dar nu toate au primit undă verde. Unul dintre cele aprobate de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași este cel de modernizare a unui segment de drum județean, „la pachet” cu o porțiune de drum național de peste Prut. În Iași, este vorba de 6,4 km pe DJ 249A, iar în raionul Sîngerei, 4,3 km pe drumul raional L 287.
Făcut de mântuială în comunism, împotmolit în birocrația din capitalism
Ambele segmente sunt „praf”, la propriu, deși cel din județul Iași a avut cândva un strat de asfalt. Ziarul de Iași a scris în mai multe rânduri despre starea deplorabilă a carosabilului asfaltat în grabă la începutul anilor ’80, ca să se vadă frumos – povestesc cei din partea locului trecuți de o vârstă – din trenul cu care călătorea dictatorul nord-coreean Kim Ir Sen spre București, să se întâlnească cu soții Ceaușescu. Căci, se știe, fostul dictator avea frică de mersul cu avionul, și călătorea doar cu trenul.
Citește și: Revoluția va avea un itinerariu jalonat în Timișoara cu fonduri din PNRR
Dar „Creșterea accesibilității transfrontaliere prin modernizarea infrastructurii de interes local din județul Iași, România, și raionul Sângerei, Republica Moldova“, cum se numește proiectul comun, încă nu a dat rezultate. Asta, pentru că partea moldoveană încă nu și-a făcut temele.
Practic, drumul care trebuie să lege satele Bobletici (comuna Coșcodeni, raionul Sîngerei) și Drujba (comuna Hîrcești, raionul Ungheni) și, implicit, cele două raioane întârzie să intre în șantier dintr-un motiv aparent banal: nu este pe de-a-ntregul domeniu public. Ar trebui făcute câteva exproprieri în acest sens, iar cazul a ajuns până la Guvernul de la Chișinău. O soluție este așteptată luna aceasta.
Planul B
Consiliul Județean Iași, liderul proiectului cu o valoare totală de 4,5 milioane de euro, a pregătit deja un „Plan B”, în cazul prelungirii blocajului la Sîngerei. Surse din administrația județului ne-au precizat că este posibilă prinderea DJ 249A în alt proiect cu finanțare europeană: șoseaua de centură ocolitoare de trafic ușor.
Iulian Marcu, primarul comunei Ungheni din județul Iași, preferă o ieșire mai rapidă din impas: dacă răspunsul raionului Sîngerei va fi din nou negativ, atunci investiția să fie preluată de Consiliul Județean Iași din bugetul propriu, iar apoi CJ să recupereze banii din alte programe.
Contractul de lucrări e atribuit de mai bine de 2 ani
Istoria celor două segmente de drum blocate în proiectul transfrontalier este veche de mai bine de cinci ani. Apelul de proiecte în Programul Operațional Comun România-Republica Moldova a fost deschis în decembrie 2017 și s-a încheiat 6 luni mai târziu, în mai 2018.
În septembrie 2019, când a primit acceptul pentru finanțare din partea Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră, valoarea totală a investiției se ridica la 18,4 milioane de lei, respectiv 3,9 milioane de euro (la un curs recomandat de 1 euro â 4,71 RON), inclusiv TVA. Ultima intervenție s-a făcut în mai 2021, când CJ a majorat cheltuielile neeligibile la 11,56 milioane de lei, respectiv 2,36 milioane de euro (la un curs de 1 euro â 4,89 lei).
Între timp, din două încercări s-a reușit și atribuirea contractului de modernizare a celor 6,4 km din DJ 249A, respectiv a sectorului Mânzătești-Ungheni.
Poartă de intrare în Uniunea Europeană
Ungheni este satul la capătul căruia se află cunoscutul pod feroviar proiectat și construit în 1877 de mult mai cunoscutul Gustave Eiffel și o primă stație de tren pentru cei care intră în România, adică în Uniunea Europeană. Există și un punct vamal.
Imaginați-vă cum ajung mașinile celor de la vamă până aici pe acest drum, atunci când e nevoie de anumite formalități, ne invita primarul comunei Ungheni la un exercițiu cu câțiva ani în urmă, când am descoperit drumul lăsat în voia sorții de către autoritățile ieșene.
Acum, ultima parte a acestui drum (aprox. 2,5 km) e atât de degradată, încât Direcția de administrare a drumurilor județene intervine zilele acestea pentru a mai netezi gropile.
Ted Construct este firma care și-a adjudecat contractul de modernizare a DJ 249A în iunie 2020, pentru 13,57 milioane de lei fără TVA, contract ținut de atunci în loc de clauza suspensivă. Drumul ar fi fost gata demult, pentru că durata lucrărilor este de 15 luni, dar banii nu vin până când nu se deblochează drumul din Republica Moldova.
Firma menționată urmează să refacă în totalitate structura drumului, pe care nu s-a mai intervenit de mai bine de 40 de ani. Straturile de carosabil existente vor fi decapate până la o adâncime de 20 cm, iar platforma DJ 249A urmează să fie lărgită la opt metri, prin realizarea a două benzi de circulație a câte trei metri fiecare, a două benzi de încadrare și a acostamentelor. (Radu MEȘNIȚĂ)
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
