De-a lungul timpului, politicienii s-au bătut cu pumnul în piept că vor pune umărul la refacerea Canalului de irigații Siret – Bărăgan, o infrastructură începută de pe vremea lui Ceaușescu și neterminată nici astăzi.
Canalul lung de 198 de kilometri trebuia să fie gata în 1995 și să asigure irigații pentru 700.000 de hectare. Acum, lucrările începute pe 50 de kilometri și finalizate doar pe 5,7 kilometri dau apă la doar 98 de hectare.
Proiectul unui canal de irigații care să ude Câmpia Bărăganului, lucrare începută în 1986, este paralizat de aproape 16 de ani. În ultimii ani au existat mai multe planuri eșuate de continuare a investiției. Ministrul Agriculturii miza, fix în urmă cu un an, pe fondurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pentru a resuscita proiectul. Europarlamentarul Gheorghe Falcă spune, însă, că acest „vis frumos” este irealizabil.
„Proiectul avea în studiul de fezabilitate inclusă o pierdere de 25 la sută a apei, iar studiile de fezabilitate acceptabile erau să existe o pierdere de 5 la sută. Deci trebuia să se vină cu studii de fezabilitate noi, de aceea, până nu se reface un studiu care să poată să primească bani de la Banca Mondială, de la Banca de Investiții sau din fonduri europene, prin PNRR nu se poate, el este deja bine definit”, spune Gheorghe Falcă.
Scopul refacerii este să asigure irigarea a 700.000 de hectare (5% din suprafața totală agricolă a României).Proiectul de oportunitate privind acest canal a fost refăcut în anul 2003 de Aquaproiect.
În acest document se precizează că acest canal ar duce la creșteri de producție de 320.000 tone de grâu, 513.00 tone de porumb, 60.000 tone floarea soarelui și aproape două milioane de tone de furaje.Producția de cereale a țări ar fi crescut cu un milion de tone anual, ceea ce înseamnă între 6 și 10 a sută din producția anuală a țării.În bani, în fiecare an, irigațiile ar spori culturile agricole cu minimum 300 de milioane de euro.
Pentru a fi finalizat canalul – care pleacă de la acumularea Călimănești/ jud. Vrancea ar trebui să ajungă până la Lacul Dridu/jud. Ialomița – este nevoie de un miliard de euro, confirm estimărilor Ministerului Agriculturii.
La această sumă se mai adaugă și investiții de 500 de milioane de euro în lucrări de irigații conexe. E vorba de instalațiile care iau apa din canal și o duc spre suprafețele cultivate.
Istoricul promisiunilor
Adrian Oros este doar ultimul dintre miniștrii României (în trecut, canalul a fost și în administrarea miniștrilor Mediului și al Transporturilor) care promite repornirea investițiilor la canalul de irigații care ar trebui să ajungă până la 50 de kilometri de București.
Ultima promisiune i-a aparținut fostului ministru Petre Daea, care a anunțat în 2017 că va reporni lucrările la Canalul Siret-Bărăgan, iar în 2019 proiectul a ajuns în subordinea ministerului pe care îl conducea.
Pe 18 februarie 2019 în Monitorul Oficial a fost publicată Ordonanța de Guvern 4/2019 prin care Canalul Siret-Bărăgan trecea din administrarea Ministerului Apelor în cel al Agriculturii. De atunci și până în prezent nu a fost realizată nicio investiție la canal.
Ultima investiție: o stație de pompare în 2018
În ultimii cinci ani, de altfel, a fost finalizată o singură investiție în cadrul acestui proiect, arată Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), structură din subordinea Ministerului Agriculturii care se ocupă de sistemul de irigații. În 2018, a fost inaugurată o stație de pompare Haret cu alimentare din priză din canalul care ar putea deservi în județul Vrancea.
„În perioada 2015-2020 nu au fost realizate lucrări de natura investițiilor. Acest canal a fost preluat în administrare de către ANIF ca urmare a apariției OUG 4/2019 privind transmiterea obiectivului de investiții Canalul Magistral Siret-Bărăgan din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională Apele Române, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, transmitea ANIF, citat de EUROPA LIBERĂ.
