Pandemia de COVID a lovit cultura crunt. Am putea spune că muzeele sunt printre cele mai afectate instituţii. Însă, în plină pandemie, la Craiova, se deschide un muzeu. Acesta ar fi fost un eveniment mare şi în vremuri normale, dar acum capătă semnificaţii şi mai mari. Intrată în patrimoniul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” în 2016, „Casa Dianu”, monument istoric impunător al Craiovei, va găzdui “Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc”. Valoarea de patrimoniu a imobilului, precum şi potenţialul istoric inestimabil vor fi valorificate şi implicit redate circuitului cultural ş turistic prin atribuirea unei funcţii pe măsura istoriei ş renumelui acestui vechi aşezământ cultural. Peste 70% din investiţiile la acest Muzeu s-au făcut în ultimul an de zile, adică, a fost realizat aproape în totalitate, în pandemie. Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, având o valoare totală de 4,8 milioane de euro, inclusiv TVA, din care asistenţa financiară nerambursabilă se ridică la 4,2 milioane de euro.
Vechea clădire Dianu, din strada 24 Ianuarie, este un monument datând de la sfârşitului de secol XIX şi începutul de secol XX, fiind un reper arhitectural şi stilistic semnificativ pentru arhitectura municipiului Craiova. Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea corespunde perioadei în care oraşul Craiova a trecut prin profunde transformări edilitare: sistematizarea reţelei stradale, amenajarea şi modernizarea unor grădini publice importante, construirea şi consolidarea unor edificii publice şi particulare, mărturii ce atestă atmosfera şi efervescenţa creatoare a anilor 1900. Spiritul epocii cerea ca oamenii să socializeze, întâlnindu-se la reuniuni dansante şi tot felul de evenimente culturale din viaţa urbei, găzduite pe rând de familiile cu renume şi prestigiu. De aici necesitatea elitelor de a avea o reşedinţă în ton cu epoca în care se prefera un stil arhitectural eclectic, un adevărat amalgam de stiluri: baroc târziu, neoclasicism, neoromânesc, academism de şcoală franceză, neorenascentism, etc.
Arhitecţii români (Thoma Dobrescu, D. Nedelcu, I.D. Berindei, Petre Antonescu, A. Vincenz) şi străini (francezii Albert Galleses, Paul Gottereau, italianul Constantino Cichi) au contribuit la edificarea unor clădiri impunătoare ale familiilor cu renume din Craiova. Majoritatea clădirilor care au supravieţuit vremurilor au devenit astăzi monumente istorice binecunoscute : Casa Feraru, Casa Dianu, Casa Poenaru, Casa Viişoreanu, Casa Vorvoreanu, Casele N. Pop, Casa G. Pleşa, Casa N. Ghizdăvescu, Casa Schina, Casa Cănciulescu, etc.. Aspectul general al centrului vechi al Craiovei, la sfârşitul anilor 1930, era la nivelul oricărui tip de oraş din Europa centrală.
Casa Dianu a fost construită la începutul secolului XX
Casa Dianu a fost construită la începutul secolului XX ca locuinţă a familiei Dumitru şi Sofia Dianu. Se pare că autorizaţia de construire a fost obţinută în anul 1906. Familia Dianu a fost o familie numeroasă şi binecunoscută în Craiova începutului de secol XX, o familie de moşieri care a dat însă şi o serie de intelectuali (magistraţi, profesori şi scriitori – fraţii Constantin N. Dianu şi Dumitru N. Dianu, Costel Dianu, Romulus Dianu) dar şi comercianţi (Ioan Dianu). În prezent, imobilul administrat de Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, aparţine domeniului public al judeţului Dolj. Cladirea de patrimoniu nu este parte a circuitului public, neavând o funcţionalitate proprie din cauza stării de degradare în care se regăseşte, ceea ce generează un potenţial nevalorificat într-o comunitate în care obiectivele identitare culturale, moştenirea istorică reprezintă repere esenţiale de dezvoltare. În acelaşi timp, contextul cultural în evoluţie în ultimii ani, alături de alte elemente de atractivitate cu rezonanţă regională, fac din zona metropolitană a Craiovei o destinaţie turistic-urbană în sine. Pentru valorificarea durabilă a acestui monument istoric şi redarea sa către publicul vizitator, este necesar să i se atribuie o funcţie care să rezoneze cu istoria casei, cu patrimoniul cultural, material şi imaterial deţinut de comunitate.
Un patrimoniu cultural valoros naţional şi universal
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, instituţie în a cărei administrare se află această clădire de patrimoniu, deţine un număr important de manuscrise, cărţi de patrimoniu, cărţi rare, cărţi tradiţionale, ex-libris-uri etc. reprezentând un patrimoniu cultural valoros naţional şi universal care nu este cunoscut publicului larg, cu atât mai puţin generaţiilor tinere. De asemenea, un patrimoniu scris de o valoare deosebită, deţinut de către Biblioteca Judeţeană, este reprezentat de colecţiile donate de către Academician Dan Berindei şi de Academician Dinu C. Giurescu, colecţii unice şi care nu pot fi oferite prin împrumut de carte publicului cititor, precum şi, ultima sosită între donaţiile deţinute de către bibliotecă, Exilul Românesc la Paris – Colecţia Basarab Nicolescu. Patrimoniul scris reprezintă un element esențial al identităţi culturale naţonale, dar şi universale. Identificarea unei modalităţi atractive de punere în valoare a acestuia reprezintă o provocare pe care ne-o asumăm astfel încât să putem valorifica durabil monumentul istoric Casa Dianu. “Timp de 30 de ani această cultură a exilului, aceste opere nu au fost recuperate şi foarte multe s-au pierdut. Biblioteci, arhive şi alte bunuri care au aparţinut unor personalităţi marcante, români din exil, au dispărut sau au fost aruncate. Ca un exemplu, manuscrisele lui Mircea Eliade au fost adunate din sacii de gunoi din faţa locuinţei, în ziua în care el a încetat din viaţă. Imobilul va fi reabilitat şi dotat cu aparatură şi tehnică modernă şi va avea în componență săli de expoziţii permanente şi temporare pentru adulţi şi copii, săli de concerte, săli multimedia, spaţii de lectură şi petrecere a timpului liber. Muzeul va reuni cele mai valoroase colecţii de carte şi documente”, a explicat Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii.
Restauratorii folosesc foiţă de aur de 24 de K adusă din Italia
Deşi vorbim de o pandemie, virusul nu a pus obstacol culturii. Lucrările avansează mai repede decât în graficul prestabilit, iar consolidarea şi restaurarea Casei Dianu va fi finalizată până la vară. Lucrările se desfăşoară la primul etaj al clădirii, acolo unde tavanele sunt acoperite de multiple elemente decorative. ”În 2020, noi am executat 70% din partea de restaurarea, aici includem lucrări ce ţin de consolidarea clădirii, punerea ei în siguranţă din punct de vedere structural, lucrări de intervenţie ce ţin de umiditatea care era în clădire. Procesul de restaurare a constat în lucrări de consolidare structurală, foraje verticale, lucrări de protejare a sobelor cu valoare istorică, a pardoselilor de mozaic şi a oglinzilor, a tâmplăriei din lemn de stejar si refacerea componentelor artistice. O atenţie deosebită a fost acordată elementelor decorative de la nivelul scafelor perimetrale şi rozetelor centrale la tavanele parterului, fiind identificate şi luându-se măsurile necesare de protecţie a zonelor cu pericol de desprindere. Operaţiile de restaurare a componentelor artistice au ca principal obiectiv refacerea compoziţiei decorative a interioarelor monumentului de arhitectură, prin recuperarea straturilor originale ascunse de invervenţii sau degradate de variaţiile de temperatură si umiditate cumulate cu vibraţiile si miscările seismice. Stucaturile sunt curăţate, restaurate şi vopsite. Pentru elementele aurite, restauratorii folosesc foiţă de aur de 24 de K adusă din Italia. De altfel, întreaga restaurare se realizează cu materiale conforme celor care au fost folosite la construcţia iniţială, la începutul secolului XX”, explică Flavio Finta, manager de proiect, reprezentantul companiei Rasub Construct SRL, din Slatina, care conduce o echipa de specialişti atestaţi de către Ministerul Culturii. De elementele speciale, care au nevoie de o atenție deosebită, se ocupă câţiva tineri din Craiova, absolvenţi ai unui program de master în Conservare şi Restaurare din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă.
Iniţiativa nu are precedent în spaţiul european
Academicianul Basarab Nicolescu a vorbit despre importanţa noului muzeu pentru cultura română, subliniind faptul că iniţiativa nu are precedent în spaţiul european. „Este o mare bucurie pentru mine să văd «încarnată» o idee care, acum câţiva ani, părea un vis, o utopie – ideea creării unui muzeu dedicat cărţii şi exilului românesc. Este o operă de reîntregire a culturii naţionale, în sensul că, din cauza regimului totalitar din ţara noastră, o parte din cultura română a fost realizată în străinătate. Vorbim aici despre fondatori ai logicii, precum Ştefan Lupaşcu, despre fondatorul istoriei moderne a religiilor, Mircea Eliade, despre singurul Premiu Goncourt pe care l-a avut România, prin Vintilă Horia, sau despre fondatorul Cenaclului de la Neuilly, Leonid Mămăligă. Toate aceste arhive au ajuns, iar multe altele vor ajunge aici, la Craiova. Muzeul acesta este viu, în dezvoltare continuă, iar documentele donate aşteaptă să trăiască, să fie văzute. Vreau să le mulţumesc personal tuturor celor care s-au implicat pentru realizarea unui proiect care va fi o operă nu doar a acestui oraş, va fi o operă naţională şi chiar europeană, pentru că nu există o asemenea iniţiativă nicăieri în Europa. În fond, este o reintegrare a culturii române, însă şi o evidenţiere a rolului culturii noastre în cea europeană. Sunt sigur că Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc va atrage un flux internaţional spre Craiova, că va fi un centru al intelectualității, al spiritualităţii şi, în definitiv, un centru turistic“, a declarat academicianul Basarab Nicolescu.
23 de colecţii de cărţi
Aşadar, sunt 23 de colecţii de cărţi ale unor autori români plecaţi în exil, colecţii a căror valoare depăşeşte 1,5 milioane de euro. Aceasta este strict valoarea de inventar şi, pentru ca imaginea să fie mai clară, să ne gândim că manuscrisele lui Mircea Eliade sunt contabilizate cu mai puţin de 2 euro pentru o filă. Valoarea lor din perspectivă culturală este însă inestimabilă. Pentru zona de Exil, fondurile: „Acad. Basarab Nicolescu”, „Mircea Eliade”, „Vintilă Horia”, „Andrei Şerban”, „Paul Barbăneagră”, „Leonid Mămăligă (L. M. Arcade)”, „Cicerone Poghirc”, „Victor Cupşa”, „Corneliu Şerban Popa”, „Andrei Codrescu”, „Bujor Nedelcovici”, „Mircea Milcovitch şi Maria Mesterou”, „Constanţa Buzdugan”, „Cezar Vasiliu”, dar şi arhivele „Cenaclului de la Neuilly”, respectiv actele şi documentele Asociaţiei „Hyperion”. Iar pentru zona de Istorie şi Istorie a Cărţii, fondurile: „Acad. Dan Berindei”, „Acad. Dinu C. Giurescu”, „Ileana şi Romulus Vulpescu”, „Şerban Viorel şi Rodica Stănoiu” şi „V. Veliman”.
Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
