Perioada pandemiei a scos la suprafață multe dintre atitudinile extremiste și rasiste ale românilor, iar mass-media le-a reflectat, uneori argumentând în sensul creșterii impactului acestora. Practic, în tot acest timp s-a produs o veritabilă explozie a rasismului și extremismului, laolaltă cu o pendulare perpetuă între frică și negarea problemei.
Mai mult, autoritățile însele au scăzut încrederea populației în existența virusului, mai multe episoade, precum cel al înmormîntării lui Pimen sau a petrecerii din biroul lui Ludovic Orban, determinând punerea la îndoială de către populație a existenței coronavirusului. În acest peisaj foarte pestriț, sociologul Gelu Duminică, invitat la emisiunea Interviurile PressHub, a încercat să pună ordine în lucruri și să dea niște explicații pentru această stare haotică de fapt.
Mai mult, făcând apel la toleranță, Gelu Duminică a refuzat din start să împartă societatea în cei buni, care respectă regulile și cei răi, care nu le respectă, considerând că vina pentru credința celor din a doua categorie aparține liderilor care nu-și înțeleg poporul.
Sociologul a vorbit despre frică și despre felul în care ea a modelat comportamentele din societatea românească în ultima perioada.
“Laborator mai bun pentru studiul privind minoritățile și echitatea nici măcar că ar fi putut fi imaginat. Așa că am avut ce vedea în această perioadă. Pentru că ce ne-a arătat societatea românească a fost demn de analizat și de văzut, și pentru mine, și pentru studenți.
Ceea ce noi am văzut e ceea ce exista și înainte în societatea românească, dar le-am văzut la un alt nivel, adică toate lucrurile au devenit mult mai vizibile, începând de la dihonie până la ură, la lipsa de solidaritate între diversele pături sociale, lipsa de diversitate, căutarea de vinovați.
Sunt lucruri pe care le vedeam și înainte, dar pe care le treceam sub tăcere, din simplul motiv că nu păreau atât de importante. Motivul? Frica… Pentru că frica generează monștri, de foarte multe ori, ca și necunoașterea. Pentru că atunci când nu mai avem parte de securitate, căutăm vinovați.
Românul găsește vinovații în alte părți, nu la propria persoană. Și asta este marea limită pe care noi o avem: nu încercăm să vedem cum putem schimba noi situația, așteptăm ca schimbarea să vină de la alții. Așa că în perioadele de criză, în momentul în care nu mai vrei să ai casă și mașină, ci vrei să rămâi sănătos, întotdeauna te uiți către cei care pot, într-un fel sau altul, vulnerabiliza dorința ta. E cea mai scurtă explicație”, a remarcat sociologul.
Gelu Duminică a vorbit și despre indisciplina autorităților, dar și despre faptul că nu a fost și nu este suficientă comunicarea cu populația doar prin canale oficiale. Sociologul spune că pentru unii oameni ar fi fost mai eficient să vorbească Florin Salam, pentru alții un influencer, pentru alții un preot.
“O vorbă românească spune că “Peștele de la cap se-mpute și se curăță de la coadă”. În momentul în care leadership-ul e confuz, nici societatea nu poate fi altfel decât confuză.
Trebuie să ne uităm foarte atent la modul în care s-a comportat societatea asta în perioada martie-mai și modul în care s-a comportat din mai până în momentul de față. În martie-mai, marea majoritate a liderilor politici, regilioși, civici au fost relativ pe aceeași linie și contestatarii nu au fost atât de vocali.
Și atunci societatea românească a preluat mesajele leadership-ului. Și, în mare măsură, societatea românească a respectat regulile. Poate de aceea am avut un număr relativ mic de cazuri și chiar și o curbă descendentă, care a dus inclusiv la relaxare.
Din momentul în care s-a ajuns la relaxare, liderii politici, civici, religioși au început să bage zâzanie. Din diverse motive. Și uite că societatea a început să fie din ce în ce mai confuză, liderii politici au început să se bată pe ciozvârtele de care au nevoie pentru campanie, liderii religioși au uitat că religia înseamnă bunătate, iar liderii civici au început ei înșiși să nu mai fie coerenți.
Astfel, la numai o lună și ceva, am ajuns să ne comportăm ca și cum virusul nici măcar nu mai există. E foarte greu să ceri cuiva să respecte regulile, în momentul în care tu însuți nu le respecți. Pare fariseism în momentul în care liderul politic are voie să nu poarte mască, să se întâlnească cu prietenii de ziua lui, să facă botez, e foarte greu să îi spui cetățeanului simplu: “Băi, tu nu ai voie să faci chestia asta!”.
E foarte greu în momentul în care liderul religios, vezi cazul Pimen, are dreptul la o înmormântare cu fast, să-i explicit omului simplu, care și-a pierdut o rudă că el n-a avut voie să organizeze o înmormântare. Iar explicația aia că Pimen nu este un om simplu face orice, dar nu provoacă solidaritate și nu generează încredere în instituția statului. Așa că, din păcate, ceea ce avem în momentul de față este un rezultat al unui mod de neînțeles de comunicare pe care autoritatea publică l-a pus în practică.
Eu nu o să impart societatea românească în cei buni și cei răi. Sunt convins că și cei care nu respect regulile în momentul de față, în mintea lor fac bine. Și în mintea lor dețin adevărul.
Problema este leadership-ul, care nu reușește să transmit informația pe canalul de comunicare pe care oamenii îl acceptă. Și că toată lumea se aștepta că dacă iese Vela și Iohannis în fiecare seară, toată lumea o să înțeleagă. Uite că nu!
Pentru alții trebuia să iasă Florin Salam, pentru alții preotul, pentru alții un influencer. Pentru că fiecare dintre noi avem anumite canale de comunicare.”, a spus sociologul, invitat la Interviurile PressHub.
O altă cauză a scăderii încrederii populației în autorități și, implicit, în existența virusului este și aceea că o mare parte din populația țării întâmpină dificultatea analfabetismului funcțional. Practic, 42% dintre români nu înțeleg ceea ce citesc. În condițiile date, nu este nimic anormal în faptul că o mare parte a societății nu admite existența virusului la acest moment.
“Apoi în România, analfabetismul functional e la 42%. Analfabetismul functional înseamnă că oamenii știu să scrie și să citească, dar nu prea înțeleg ceea ce scriu și citesc. Asta înseamnă că foarte mare parte din informația care a fost dată cetățenilor nu a fost înțeleasă.
Foarte multă lume nu înțelege ce e cu coronavirusul ăsta și dacă oamenii n-au reușit să înțeleagă în ce constă pericolul, logic că-l ignoră. Mai mult decât atât, vezi tot felul de formatori care spun: „Termină cu prostiile! E o răceală, dă-o dracu!” și, ca om care circulă foarte mult în mijlocul oamenilor simpli, văd că mai degrabă marea majoritate a societății nu crede în virusul ăsta!
Pentru că mulți fac precum Toma Necredinciosul: “N-am văzut, bă, unul! Iată, în jurul meu, toți ieșim, toți facem și uite că nu s-a îmbolnăvit niciunul! Pe cale de consecință, nu există”. Mai vine și preotul, care îi spune că nu există, mai vine și politicianul să-i spună că nu există, mai vine și influencerul și spune că nu există și quod erat demonstrandum! Nu există! Toată lumea se întreabă de ce se întâmplă chestia asta.
Dar îl vede și pe prim-ministru că încalcă regulile, îl vede și pe politician că încalcă regulile și atunci înseamnă că virusul nu există și au ei niște interese. Mai vine cineva și bagă cu pipeta interesele și uite care e rețeta modului inconștient în care ne manifestăm în momentul de față. “, a mai punctat Gelu Duminică pentru PressHub.
Rețeaua virtuală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
