Despre problemele sistemului medical românesc în pandemie nu trebuie să vorbească numai cadrele medicale, în ciuda faptului că ele sunt direct implicate în lupta cu COVID-19. Cei care se văd, însă, mai puțin, dar care au făcut pe parcursul întregii crize eforturi uriașe pentru a sprijini sistemul medical au, de asemenea, puncte de vedere foarte pertinente care trebuie incluse în peisajul general al pandemiei de coronavirus din România.
Și dacă mulți români s-au lăsat pradă fricii și disperării, alții au ales să lupte cu virusul de pe baricada societății civile, mobilizându-se, prin ONG-urile lor, în această bătălie cu inamicul invizibil, sprijinind spitalele din România.
Cele două fondatoare ale Fundației „Dăruiește Viață”, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, alături de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, au vorbit în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru Presshub, despre deficiențele sistemului sanitar românesc și despre lecțiile pandemiei.
Vlad Voiculescu: „O criză de genul acesta, așa cum a fost la un nivel mai mic și Colectiv, e ca o hârtie de turnesol”
Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, cunoscut îndeosebi pentru activitatea sa civică din cadrul MagiCamp, a declarat că, având o cunoaștere apropiată a mediului sanitar românesc, perspectiva pandemiei l-a îngrozit efectiv de la început. Pentru că, știind starea spitalelor din România și-a imaginat că lucrurile vor lua o turnură foarte gravă.
„Singurul lucru la care m-a ajutat aceasta fostă titulatură a fost aceea că am fost poate mai îngrozit decât alții în acele prime săptămâni și prime zile cu privire la ce știam că vine asupra noastră, cunoscând situația și din teren, dar și de la instituția centrală care ar fi trebuit să gestioneze criza asta, și anume Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății a fost unul dintre jucătorii principali în criză, celălalt a fost ministerul de Interne.
Cred că sunt două planuri mari ale crizei prin care tocmai trecem. Și anume, unul cel al măsurilor de distanțare socială pentru a opri răspândirea virusului și celălalt care ține de tot sistemul sanitar. Dacă ar fi să încep cu concluziile, aș spune că ne-am descurcat relativ bine ca societate în a opri răspândirea virusului și statisticile arată relativ bine pentru România, comparând cu alte state.
Pe de altă parte, în privința sistemului sanitar, pregătirea noastră a fost extrem de slabă și asta are de-a face cu foarte multe lucruri. Dar, la bază stau două: politizarea excesivă a sistemului până la nivelul managementului de spital și DSP-urilor și lipsa de capacitate.
Spus mai pe șleau, trebuie să ai cu cine. Vorbim de instituții publice care n-au avut niciodată o strategie de resurse umane în ultimii 30 de ani, instituții în care oamenii au fost aduși de cineva, mai puțin în urma unui minim leadership care să facă echipa funcțională.
O criză de genul acesta, așa cum a fost la un nivel mai mic și Colectiv, e ca o hârtie de turnesol: ne arată ce funcționează în sistemul sanitar și, mai ales, în societatea românească.”
O altă parte dificilă a pandemiei de coronavirus a fost criza medicamentelor, iar Vlad Voiculescu e cunoscut pentru implicarea sa în cazuri umanitare care presupun identificarea și aducerea medicamentelor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. În aceste condiții, Voiculescu a amintit de criza de Euryrox, precizând că aceasta ar fi putut fi prevenită, dacă guvernanții ar fi fost atenți.
„Am avut criza de Eutyrox, dacă guvernanții s-ar fi uitat pe website-ul medicamentelipsă.ms.ro ar fi văzut din 3 februarie că exista deja o criză a acestui medicament și că oamenii o semnalau și ar fi trebuit să facă ceva. Că asta înseamnă import de medicamente, mai bune reglementări pentru ca aceste medicamente să fie pe piață. Sunt alte medicamente care au lipsit în această perioadă și societatea civilă s-a mobilizat să ajute în foarte multe puncte. De la echipamentele din spitale până la medicamente.”
Oana Gheorghiu: „Oamenii chiar s-au temut de spitale și au făcut tot ce au putut ei să nu cumva să ajungă acolo”
Asociația “Dăruiește viață” a fost, în pandemie, un adevărat stâlp de rezidență al societății civile românești în lupta cu noul virus. Iar construirea unui spital modular pentru cei infectați cu coronavirus părea la început o idee fantasmagorică. Ciudat e că cele două fondatoare ale Asociației, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu au reușit să construiască, cu mult mai puțini bani decât ar fi făcut-o statul român, un astfel de spital. Iar problemele sistemului medical, așa cum ele le-au perceput, au fost explicate în cadrul interviului acordat Presshub.
Oana Gheorgiu a spus că și ea a fost destul de îngrijorată la începutul pandemiei, pentru că știa care e starea sănătății românești, iar acum crede că, fără implicarea societății civile, lucrurile ar fi putut sta mult mai rău.
„Începuse nebunia în Italia și se anunțau deja cazuri și în România, asa că am pus totul se hold și ne-am apucat să facem lucruri pentru spitale, că atunci când cunoști bine sistemul și știi cum sunt spitalele noastre, care sunt circuitele medicale, cum respectă medicii protocoalele de mâini curate și care e nivelul infecțiilor nosocomiale ești un pic mai îngrijorat poate decât restul oamenilor. Deși, pe de altă parte, mi se pare că societatea românească este foarte conștientă de sistemul sanitar și de cât poate el. Pentru că, așa cum s-a văzut, oamenii chiar s-au temut de spitale și au făcut tot ce au putut ei să nu cumva să ajungă acolo. Cred că într-un fel, asta ne-a salvat, faptul că suntem din ce în ce mai conștienți de felul în care arată sistemul nostru medical. Ne-am apucat să aducem echipamente de protecție a personalului medical și ne-am dat seama că fără ei nu se poate face nimic. Fără protecția personalului medical, lucrurile ar fi stat mult mai rău și s-a văzut că acolo unde au fost multe cazuri și personalul a fost nepregătit, focarele au izbucnit extraordinar de repedem. S-a văzut ce s-a întâmplat la Suceava și Suceava s-ar fi putut repeta în multe orașe, dacă societatea civilă n-ar fi intervenit foarte repede. Pentru că, trebuie să spunem, statul a intervenit greu și a făcut-o destul de ineficient. „, a mărturisit Oana Gheorghiu.
Carmen Uscatu: „Pandemia aceasta a venit să ne arate sistemul medical în toată splendoarea lui”
Pe de altă parte, cealaltă jumătate a Asociației “Dăruiește Viață”, Carmen Uscatu, crede că pandemia a fost o lecție și chiar un factor de accelerare a unor lucruri pe care România trebuia să le facă de mai multă vreme, fără a fi nevoie să treacă printr-o criză de sănătate publică pentru a se pune la punct. Și, în acest sens, Asociația a reușit să implementeze niște proceduri care să faciliteze viața pacienților în vremea coronavirusului. Mai mult, Carmen Uscatu crede că această pandemie a învățat medicii să fie mai atenți la spălatul pe mâini, aducându-se în prim plan un protocol al OMS care stătea prăfuit prin sertarele Ministerului Sănătății.
„Pandemia aceasta a venit să ne arate sistemul medical în toată splendoarea lui. Știam că este un sistem medical aflat în colaps și m-am temut foarte tare pentru oamenii care vor ajunge în spitale.
De aceea, primul lucru, dincolo de a asigura echipamente de protecție pentru medici a fost să găsim măsuri prin care să prevenim ca oamenii să ajungă în spitale și ne-am gândit la grupul cel mai vulnerabil, respectiv pacienții cronici. Și ne-am gândit că oamenii aceștia, lună de lună, trebuie să meargă la medicii de familie, să stea la coadă, ca să-și ia rețeta compensată.
Apoi să meargă, de obicei, în mai multe farmacii, pentru că medicamentele compensate nu se găsesc aproape niciodată în aceeași farmacie și să stea iar la cozi pentru a lua aceste medicamente. Am vorbit cu Federația Medicilor de Familie și cu Asociația Farmaciștilor și împreună am făcut o propunere către CAS, către Ministerul Sănătății, Guvern și Președinte, încercând să debirocratizăm acest proces.
De multe ori, mersul la medicul de familie pentru rețetă nu e decât un proces birocratic. Și atunci ceea ce am reușit sa facem, pentru mine a fost o mare victorie, gândindu-mă că, de fapt, acesta este viitorul și că n-ar fi trebuit să ajungem în pandemie ca să facem lucrul ăsta, am reușit să obținem o comunicare între pacient, medicul de familie și farmacie mult mai ușoară, fie prin telefon, fie online, printr-o aplicație prin care să te vezi față în față cu medicul.
Lucrul acesta s-a obținut doar în perioada stării de urgență, dar ceea ce sper eu și șansa pentru această țară e această digitalizare. Un alt lucru pe care nu l-am obținut însă e o aplicație care să monitorizeze toți pacienții cu COVID-19 și tot ce se întâmplă în DSP-uri și să poți avea o imagine de ansamblu. Dar sperăm că oamenii au înțeles că fără această digitalizare nu putem intra într-o nouă eră.
M-a bucurat, de asemenea, că medicii au conștientizat nevoia de a se spăla pe mâini. Există un protocol al OMS care spune de câte ori trebuie să te speli pe mâini atunci când vezi pacienții, protocol care stătea în sertarul Ministerului Sănătății de mulți ani și pe care noi am vrut să-l implementăm în anumite proiecte și nu ne-a ieșit neapărat până în pandemie.
E drept că eram în discuții pentru implementarea acestui protocol în una dintre clinicile pe care noi am renovat-o chiar înainte de pandemie. Dar personalul medical nu voia să acorde foarte multă atenție acestui protocol, care de fapt, ce face? Reduce cu vreo 70-80 rata infecțiilor spitalicești.
Sperăm ca acest protocol să fie implementat acum la nivel național și nimeni să nu se mai opună. Ba, din contra, să-l îmbrățișeze cu ambele mâini.”, a mai punctat Carmen Uscatu pentru Presshub.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
