Tratamentul cu plasmă, cu rată mare de succes în cazul pacienților cu COVID-19 în stare gravă, este aplicat și în România.
Omenirea s-a trezit în decembrie anul trecut în fața unui virus complet necunoscut, care a cuprins mai întâi China, apoi s-a răspândit fulgerător în toată lumea.
Planeta s-a oprit, copleșită de dușmanul perfid din Wuhan, care a lovit apoi în Italia și în restul Europei până în Americi.
Medicii au fost copleșiți, cercetătorii s-au mobilizat, dar lucrurile se mișcă încet. Prea încet. Peste 8,3 milioane de oameni s-au infectat la nivel mondial și aproape jumătate de milion au decedat.
Medicii și cercetătorii au tot bâjbâit după tratamente, de la paracetamol la controversata hidroxyclorochină, și cel puțin deocamdată au găsit o soluție care funcționează bine în cazul pacienților critici: plasma covalescentă, preluată de la bolnavi care au învins.
Cei mai slabi, doborâți de Sars-Cov 2, sunt ajutați de cei mai puternici, care au reușit să învingă COVID-19.
De la finalul lui aprilie, tratamentul se aplică și în România. De cele mai multe ori cu succes. PressHUB a făcut un tur al țării să afle cine sunt românii care au înțeles să-și ajute asemenii. Iată-le mai jos poveștile.
„Nici nu vreau să-mi amintesc prin ce am trecut, m-am aflat față în față cu necunoscutul, nu știam cum să reacționez, nu știam care sunt consecințele”.
dr. Cristian Onia
Dr. Cristian Onia, chirurg la Spitalul Județean de Urgență Focșani, nu știe cum s-a întâlnit cu coronavirusul.
„Este foarte greu de spus cum m-am infectat, cel mai probabil din spital. În perioada respectivă, erau toate restricțiile de circulație valabile, chiar nu am circulat. Cel mai probabil, din spital. Îmi este foarte greu să precizez momentul sau locul. Cert este că m-am infectat”, ne-a povestit Cristian Onia.
Chirurgul a fost norocos, a avut o formă ușoară a bolii. Trupul i-a rezistat, însă cu mintea lucrurile sunt întotdeauna mai grele.
„A fost destul de simplu din punct de vedere fizic. Mai complicat a fost din punct de vedere psihologic. Nici nu vreau să rememorez acele momente, ceea ce este cert este că eram față în față cu necunoscutul, nu știam cum să reacționez, nu știam care sunt consecințele. Se vorbeau atunci de fel și fel de forme ale acestei boli, unele foarte grave.
De asemenea, toate studiile pe care le-am citit în perioada respectivă duceau la o concluzie destul de ciudată, în sensul că toate spuneau că nu sunt cunoscute toate fețele acestei boli, deci ne puteam aștepta la orice.
Vă dați seama, chiar și pentru mine ca medic, a fost ciudat să mă analizez din toate punctele de vedere: fac, nu fac temperatură, îmi scade, nu-mi scade saturația, fel și fel de lucruri de genul acesta”, a relatat chirurgul de la Focșani.
Cristian Onia a povestit că simptomele, în cazu său, au fost atât de șterse, încât deși e doctor nu poate să le indice cu certitudine.
„Am funcționat absolut normal până într-o după amiază în care nu știam de ce mă simt rău, o stare de rău generală. Am făcut febră foarte mare, 39,1 grade Celsius, și am decis să merg la secția de boli infecțioasE. Testul a ieșit pozitiv.
„Simptomalogia poate fi foarte ștearsă sau agresivă pentru doar o zi sau două. De exemplu, în cazul meu simptomatologia a doua zi a dispărut și nici nu a mai apărut vreodată”
dr. Cristian Onia
Nu a rămas la spital, ci a mers în izolare. O izolare reală, într-un apartament în care a stat singur 14 zile. Crunte zile, își amintește Cristian Onia, un om obișnuit să fie activ. Și-a consumat timpul citind studii despre boala care l-a separat de familie.
„Oamenii zic: nu am văzut nici un bolnav pe stradă. Păi ar fi și grav dacă ați vedea. Cei bolnavi sunt izolați. Cert este că acest virus există, încă face nenumărate victime. Am întâlnit persoane tinere, cu comorbidități, care au avut un sfârșit tragic din cauza acestui virus.
În cazul meu, cel mai greu de suportat a fost singurăratea. Deodată nu am mai văzut pe nimeni. E ciudat. Nu știi ce te așteaptă, te gândești la familie, la fel de fel lucruri”.
Tratamentele s-au schimbat tocmai din cauză că ne luptăm cu un virus necunoscut.
„La sfârșitul lunii martie, când m-am infectat eu, se folosea pentru cei asimptomatici sau cu simptome ușoare paracetamol. Acum s-a scos paracetamolul”.
În izolare a citit despre tratamentele cu plasmă covalescentă. După ce s-a vindecat, a decis să doneze. Și între timp a făcut-o de trei ori. Drumul de 400 de kilometri, Focșani-București-Focșani, nu l-a oprit.
„Nu sunt foarte mulți donatori de plasmă. Cei care ar vrea să doneze sunt opriți de anumite criterii de eligibilitate. În primă fază, au fost aplicate cele de la donarea normală. Dar pacienții care au avut COVID-19 și care donau plasmă veneau după o boală și după un tratament și, conform procedurilor clasice, nu se calificau. Între timp s-au modificat criteriile și numărul donatorilor a crescut cât de cât.
Din zece persoane infectate care doresc să doneze plasmă, doar 1 sau 2 ajung efectiv să o facă.
Sunt și unii care nu vor să doneze, nu îi înțeleg.
50% dintre cei care au primit plasmă covalescentă, aflați în stare gravă, și-au revenit. De multe ori, aceasta este unica lor șansă. .
Eu am donat pentru că a fost pactul pe care eu l-am făcut cu mine când am fost la izolare”, a explicat medicul de la Spitalul Județean de Urgență Focșani. (Răzvan Chiruță, Newsweek România)
Au donat și de două ori. Pentru că vor să ajute
Mai mulți argeșeni vindecați de COVID au donat plasma care poate fi folosită cu succes pentru tratarea pacienților confirmați cu noul coronavirus, aflați în stare critică. Printre argeșenii care s-au vindecat de COVID și care au donat plasmă regăsim cadre medicale, polițiști sau jandarmi.
La Centrul de Transfuzie Sanguină Pitești s-a recoltat plasmă umană prin plasmafereză de la 5 donatori: un electrician de 47 de ani, care a donat și a doua oară, o asistentă de 39 de ani, un polițist de 43 ani care va veni din nou să doneze, un jandarm de 33 de ani care va dona și el a doua oară și o femeie de 45 de ani.
În plus, de la 6 donatori s-a recoltat sânge, din care s-a extras apoi plasmă.
„În momentul în care donatorul nu are venele compatibile cu procedura de afereză, noi recoltăm sânge total și-l separăm prin procedura noastră clasică de procesare și să obținem concentrația de plasmă de la donatori COVID”, a declarat directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Pitești, Monica Chiran, pentru Jurnalul de Argeș. Dintre pacienții vindecați de COVID din județ, cel puțin 27 nu se încadrează pentru donare, având peste 60 de ani sau suferă de boli cronice.
Aparatul de plasmafereză de la Centrul de Transfuzie Sanguină din Pitești a fost pus la dispoziție, cu titlu gratuit, pentru un an, în urma unui protocol încheiat în aprilie între DSP Argeş şi firma Besmax Pharma.
Deocamdată, consumabilele pentru acest aparat, respectiv kit-uri de recoltare, sunt puse la dispoziție tot cu titlu gratuit.
Cum sunt aleși donatorii
Direcția de Sănătate Publică Argeș trimite o listă cu externații vindecați, iar cei care întrunesc o serie de condiții sunt sunați și rugați să doneze.
„Trebuie să treacă cel puțin 2 săptămâni de la externare ca să poată să doneze această plasmă covid. Am sunat pe fiecare persoană din tabelele primite, excluzând vârstele de peste 60 de ani, copiii de 2- 6 ani, excluzând patologiile diverse, boli hematologice sau boli care clar contraindică donarea conform normelor noastre. Pe fiecare i-am rugat să revină”, a mai adăugat Monica Chiran.
Procedura de plasmafereză este mult mai avantajoasă decât procedura de donare sânge total.
„Dacă vorbim de plasma din afereză, recoltată prin această procedură, punga pe care o recoltăm este de 600 ml de plasmă, care, imediat după ce se termină donarea, se împarte în 3 punguțe de 200 ml. De aceea este dorită procedura de plasmafereză. Dacă vorbim de donarea de sânge total, din care noi separăm, recoltăm o cantitate de 450 ml de sânge, care, ulterior, este separat și din acea pungă de sânge total rezultă o punguță de 200 ml plasmă”, a explicat directoarea de la Centrul de Transfuzie Sanguină Pitești.
Monica Chiran a mai spus că donarea de plasmă, teoretic, se poate face de trei ori.
„Se pare că se poate dona de 3 ori pentru că ulterior scade titrul anticorpilor. Dacă nu se mobilizează, cum spune legea – după 2 săptămâni minim de la externare – și trece o lună până vine prima dată, deja se scurtează intervalul în care dânsul poate să revină la donare. Noi din ce recoltăm, în afară de analizele pe care le lucrăm la noi, trimitem și la Institutul Național de Hematologie, ca să determinăm titrul de anticorpi neutralizanți. Acești anticorpi nu rămân foarte mult, dar cam de 3 ori se poate dona dacă se respectă intervalul de 2 săptămâni între donări”, a explicat Monica Chiran.
„Nu trebuie să te vadă cineva, te vede Cel de Sus”
După ce a donat pe 14 mai, primul donator de plasmă umană din Argeș a revenit, pe 9 iunie, la Centrul de Transfuzie Sanguină din Pitești pentru încă o donație de plasmă.
Florin Popa, electrician, din Pitești, a înțeles importanța gestului său și a răspuns solicitărilor autorităților. „Conform legii, după 2 săptămâni poate să doneze din nou plasmă dacă dorește. L-am sunat, l-am rugat, dânsul a revenit”, ne-a povestit directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină.
Pe 18 martie, bărbatul a revenit din Italia, acolo unde a lucrat într-un șantier naval. Nu știe de unde a contractat virusul. Având în vedere că a venit din zonă roșie, el a fost escortat până la Centrul de carantină din Argeș.
„De la Arad până la Pitești am venit sub escortă, împreună cu alte 8 persoane. Două au rămas la Târgu-Jiu, eu am fost al doilea pasager lăsat la Pitești și mașina a continuat traseul până la Galați. N-am dat pe acasă, nici nu mi-am văzut familia”
Florin Popa, donator de plasmă
Pe 19 martie i-au făcut primul test de coronavirus, care a ieșit pozitiv. L-au luat cu izoleta și l-au internat la Spitalul „Nicolae Bălcescu”, secția de Boli Infecțioase a SJU Pitești, acolo unde a stat 14 zile.
„Am avut puțină febră la picioare, mă dureau picioarele, pe traseu m-a durut foarte tare capul, cred că din cauza oboselii”, a povestit Florin Popa.
El este donator fidel de sânge al Centrului de Transfuzie de la Pitești.
Bărbatul spune că a donat plasmă „din generozitate, pentru cei bolnavi, pentru cei care poate nu au nicio șansă. Așa am considerat că e bine. Cu sângele la fel consider. Dacă donezi sânge faci un lucru bun, nu trebuie să te vadă cineva, te vede Cel de Sus”.
Florin Popa a stat în jur de 47 de minute pentru a dona plasmă, atât prima dată, cât și a doua oară, dar spune că procedura în sine este total nedureroasă și recomandă tuturor celor care au posibilitatea și sunt eligibili să se ducă să doneze plasmă, pentru că pot să salveze vieți.
Și primul doctor infectat cu COVID a donat sânge
De asemenea, săptămânile trecute s-a prezentat la Centrul de Transfuzie Sanguină din Pitești pentru a dona plasmă și medicul Felix Sârboiu, șeful compartimentului Chirurgie Cardio-Vasculară din cadrul Spitalului Județean de Urgență Pitești (SJUP).
„Dânsul a donat, nu s-a putut la aparatul de plasmafereză, dar a donat sânge total”, ne-a explicat directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină Pitești. Primul cadru medical de la Spitalul Județean Argeș diagnosticat cu COVID- 19 a fost chiar dr. Felix Sârboiu, care a fost confirmat ca infectat pe data de 15 aprilie. Doctorul a revenit la muncă la Spitalul Județean, pe 18 mai, după ce s-a vindecat.
Polițist vindecat, al treilea donator de plasmă din Argeș
Agentul şef Cristian Dăscăliţa este ajutor de şef de post de poliţie în comuna Dârmăneşti. Polițistul a fost al treilea donator de plasmă de la nivelul județului Argeș.
Gestul acestuia va ajuta la vindecarea a trei bolnavi infectaţi cu Sars-Cov 2, aflați în stare critică. La două săptămâni de la prima donare, polițistul va putea dona din nou plasmă.
Jandarm donator: „Te macină mult boala asta, e multă nebunie în jurul ei”
Printre donatorii argeșeni de plasmă umană se numără și plutonierul major Mihai Costanda. Jandarmul nu știe cum s-a infectat cu virusul Sars-Cov-2 și nici doctorii nu i-au dat un răspuns concludent.
A fost în Turcia în luna martie, într-un concediu planificat cu mult timp înainte, dar nu i s-a impus izolarea la domiciliu sau carantina pentru că Turcia nu se afla în zonă galbenă sau roșie la acea dată.
După întoarcerea în țară, bărbatul, originar din Câmpulung-Muscel, a executat misiuni cu alți polițiști și jandarmi din județ.
În ziua în care a fost diagnosticat cu COVID-19, toți contacții direcți au fost izolați, fiind vorba despre 5 agenți de poliție, 9 jandarmi și membrii familiei.
„Mi-au apărut simptomele mult după cele 14 zile care erau date ca interval (după întoarcerea din Turcia, n. redacției). Toți cei care s-au infectat de la mine, ca să zic așa, au manifestat simptome ulterior și e cam greu de crezut să fi avut (virusul, n. red.) din Turcia, dar nu știu. Nici din partea medicilor n-am primit un răspuns concludent”.
Mihai Costanda a bănuit că e ceva în neregulă pe 30 martie, când au apărut primele simptome: febra și dispariția gustului.
„Nu m-am simțit foarte slăbit și n-am simțit niciun moment că pierd lupta asta. Cred că mă vindecam și dacă stăteam izolat, dar era nevoie să ies să merg la muncă și atunci am decis să sun la ambulanță, ca să fiu testat”, a povestit Mihai Costanda. Pe 31 martie, Mihai s-a internat la Spitalul din Câmpulung, Secția Boli Infecțioase, și a fost testat. Joi, pe 2 aprilie, a primit diagnosticul pozitiv și a fost mutat la Spitalul „Nicolae Bălcescu” din Pitești, acolo unde e secția de Infecțioase a Spitalului Județean.
De când a început tratamentul, starea de sănătate s-a îmbunătățit radical, spune acesta: „Cam în două zile, deja simptome nu mai aveam, nu mai aveam febră mare. În câteva zile, am simțit că tonusul mi s-a schimbat mult în bine și mi-a revenit pofta de mâncare”, a explicat jandarmul care a stat 13 zile spitalizat. Deși s-a vindecat după 10 zile, a mai stat încă trei zile pentru analize, iar cu o săptămână înainte de Paște a fost acasă.
„Foarte multă dezinformare în jurul subiectului și asta afectează mai tare”
Jandarmul a stat internat împreună cu părinții săi, care au fost confirmați cu COVID fără a avea simptome, și atrage atenția asupra stresului cauzat de coronavirus.
„Chiar a fost un stres maxim. Am un copil mic. N-a dormit soția aproape o săptămână până când cei de la DSP ne-au spus că a trecut o săptămână și că, dacă n-a avut simptome până acum, e puțin probabil să mai apară ceva. Nu dormea soția, stătea numai cu mâna pe copil. Vă dați seama prin ce treci în momentele acestea. Avea bagajul făcut pentru spital. Părinții, la fel, în momentul în care am fost confirmat, chiar dacă ei nu aveau simptome aproape deloc, fără febră, fără tuse, fără niciun alt fel de simptom care ar da de bănuit, cu toate acestea, au fost confirmați pozitiv și au stat în spital și ei o săptămână. Neavând simptome, au scăpat rapid. Au fost testați pozitiv, iar după tratament au fost 2 testări consecutive negative și apoi am plecat acasă cu toții, dar m-am îngrijorat foarte tare. Foarte mult stres, foarte multă dezinformare în jurul subiectului și asta afectează mai tare”.
Mihai Costanda, donator de plasmă
Ce le transmite jandarmul vindecat de coronavirus celor care nu cred în existența acestei boli. „Cel mai bun sfat care poate fi dat este cel repetat de autorități. Faptul de a crede și a se informa numai din surse oficiale, chiar în legătură cu gravitatea virusului, pentru că statisticile oficiale spun că majoritatea sunt asimptomatici, foarte puțini fac simptome ca să ajungă la spital și mai puțini ajung să facă forme letale. Dacă mă axam şi eu pe varianta asta, poate că nu îmi făceam atât de multe griji pentru parinți, copil și cei din jur. La nivel psihologic, te macină mult boala asta, e multă nebunie în jurul ei.”
Plasma donată de jandarm a ajutat trei persoane
Timpul petrecut în spital l-a convins pe plutonierul major Mihai Costanda să răspundă pozitiv solicitării venite de la Centrul de Transfuzie Sanguină Pitești și să se testeze pentru eligibilitatea de a dona plasmă, pentru care a primt aviz favorabil.
„Nu a fost nevoie de multă insistență și o să mai mă duc oricând primesc solicitare. M-am bucurat că am putut dona, pentru că e o procedură complicată.
Eu am mai donat și sânge și nu mi s-a părut mai greu ca la donarea de sânge, însă durează ceva mai mult, îți trebuie o venă mai groasă. M-a ajutat faptul că sunt sportiv.
Aveam vasele de sânge foarte generoase și au putut să preleve. Au mai fost și alții de la care nu s-a putut preleva din cauze medicale.
Mi-au recoltat 600 ml de plasmă și au spus că pot ajuta 3 pacienți aflați în stare gravă. O să răspund pozitiv dacă mă mai solicită”, a povestit Mihai Costanda. Donarea sa de plasmă a durat 36 de minute
Apel la pacienţii vindecaţi de COVID-19 să doneze plasmă
Contrar așteptărilor din timpul stării de urgență, pandemia de COVID nu a afectat obiectul de activitate al Centrului de Transfuzie Sanguină Argeș. „Donarea merge mai departe. Nu avem tot timpul 90 – 100 (donatori de sânge, n. red.), dar avem peste 50 persoane cam în fiecare zi, ceea ce ne permite un stoc super bun. Mai mult decât atât, noi de două ori pe săptămână dăm sânge și la spitalele din București, prin Centrul de Transfuzie București. Inclusiv astăzi (11 iunie a.c., n. red.) va veni o salvare de la Centrul de Transfuzie București și vom da pentru pacienții noștri și nu numai.
În momentul în care avem un stoc acoperitor fără probleme, este păcat să stăm noi cu sânge, când, în altă parte, cineva poate se zbate între viață și moarte”, ne-a precizat directoarea Monica Chiran. (Mari Tudor, Jurnalul de Argeș)
Plasma a salvat un om. Un altul a murit
Din cele 577 de persoane din Hunedoara care au trecut cu bine peste infecția cu coronavirus, doar 29 de pacienți au donat plasmă pentru vindecarea celor aflați în stare gravă.
Spitalele din județul Hunedoara au folosit cinci unități de plasmă și mai au în stoc alte șapte.
Primele două unități de plasmă validate de Institutul Național de Hematologie Transfuzională au ajuns la un pacient internat la Spitalul Municipal „Alexandru Simionescu” Hunedoara. Plasmă cu ajutorul căreia a fost salvată viața unui pacient cu COVID.
Alte trei unități au fost folosite în cazul unui pacient internat la ATI, la Spitalul Județean de Urgență Deva. Dar de data aceasta bolnavul a murit..
Printre donatorii de plasma se numără și cadre medicale, dar și politicieni care au contractat virusul. Procedura de recoltare are loc în două moduri. Pe de o parte se recoltează sânge obișnuit și apoi se prepară plasmă.
În acest caz, de la fiecare donator rezultă o unitate de plasmă antiCOVID și o altă unitate de concentrat eritrocitar ce se folosește pentru alte tipuri de bolnavi.
O a două variantă este realizată prin plasmafereză. Aceasta înseamnă că de la un donator sunt recoltate trei unități care vor fi folosite doar pentru bolnavi cu COVID.
După recoltare, plasma nu poate fi folosită decât după ce Institutul Național de Hematologie Transfuzională validează proba trimisă de laboratoarele din țară.
„Donatorii nu trebuie să sufere de nicio boală cardiovasculară, hipertensiune, boli hepatice sau intervenții chirurgicale complexe. Să aibă hemoglobina peste 12,5, să nu fie în tratament cronic pentru o boală, să nu aibă deficit de calciu și magneziu. Dar donatorii vor fi consultați și li se vor face și analiză preliminare pentru a verifica dacă sunt admiși sau nu la donare”, a declarat medicul Victoria Hălmagi, director al Centrului Județean de Transfuzii Hunedoara.
Persoanele care au peste 65 de ani nu sunt admise în procedură
Primul aparat de plasmafereză din județ este funcțional din 20 mai, la Centrul de Transfuzie Județean Hunedoara. Laboratorul unde este instalat aparatul medical se află la „Spitalul Municipal Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara.
Unitatea medicală din Hunedoara a asigurat spațiul necesar și administrarea laboratorului. (Ramona Roșulescu, Gazeta de dimineață)
Tratamentul cu plasmă, privit cu neîncredere în Bihor
În Bihor, deși a trecut mai bine de o lună de la demararea procesului de colectare a plasmei pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus, situația nu s-a schimbat prea mult. Asta, pe de o parte din cauza condițiilor destul de rigide pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi eligibilă să doneze plasmă, iar pe de altă parte din cauza faptului că și pacienții, la rândul lor, trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi tratați cu plasmă.
„Recoltăm plasmă de la pacienții care au avut Covid-19, doar că rata de validare este foarte mică. Am recoltat de la o singură persoană, din 12 care au vrut să doneze. O singură unitate a fost transfuzată.
Va ajunge la Spitalul Municipal dacă va fi solicitată. Noi continuăm să ne facem treaba, deși cred că vindecarea pacienților cu această plasmă este mai degrabă o încercare, undeva între tratament și experiment”, a declarat Olivia Burtă, directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină din Bihor.
Din același unghi rezervat este privită situația și în singurul spital din Bihor care se ocupă cu tratarea pacienților cu noul coronavirus.
„Deocamdată, la noi, la Spitalul Municipal, nu am folosit plasmă de la pacienții care au avut Covid-19 pentru că nu am avut pacienți compatibili. Avem aparatura necesară. Acum, spre exemplu, avem pe ATI doar pacienți cu comorbidități. Dacă am avea pacienți fără comorbidități am putea folosi această plasmă”, susține Maria Silaghi, managerul Spitalului Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu din Oradea. (Vasilică ICHIM, Crișana.ro)
Plasma, o armă nouă
Și la Arad a fost donată plasmă covalescentă, de la un cadru medical infectat și vindecat cu Covid-19, potrivit lui Adrian Wiener, coordonatorul medical al spitalului Covid din Grădiște.
„Acest tratament se adresează pacienților în stare gravă și are la bază faptul că în sângele foștilor bolnavi de Covid, acum vindecați, se găsesc anticorpii necesari combaterii virusului. Cu acordul acestora, se face recoltarea de plasmă, pentru a fi apoi administrată bolnavilor.
Recoltarea la Arad s-a făcut la Centrul de Transfuzii Arad, iar pe această cale țin să mulțumesc atât donatorului cât și celor care au făcut procedura.
Plasma, bogată în anticorpi anti SARS-CoV-2 va fi transfuzată pacienților care au nevoie. Astfel, pot spune că am adus în Arad o nouă armă, deosebit de eficientă în lupta cu epidemia de coronavirus. Demonstrăm astfel că avem un corp medical responsabil, empatic, implicat chiar in donare, ceea ce mă face foarte optimist”, a declarat Adrian Wiener, care este și senator USR de Arad. (Sorin Trocan, Arad24.net)
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
